Principala barieră rămâne ezitarea părinților!
Risc ascuns: Bărbații sunt purtători tăi ai virusului HPV, iar România are una dintre cele mai scăzute rate de imunizare din Europa
Știri de ultimă oră
Experți europeni și români dezbat vaccinarea la Congresul UMF
Vaccinul anti-cancer reduce riscul de deces în melanom cu 42%
Peste 500 de copii de la sate au primit îngrijiri stomatologice gratuite în doi ani
Cum alegi materialul potrivit pentru uniforma medicală?Datele prezentate recent în cadrul unui eveniment medical major din București scoate la lumina o realitate puțin cunoscută publicului larg: virusul papiloma uman nu afectează exclusiv femeile și fetele tinere, ci reprezintă o amenințare semnificativă și pentru sexul masculin. La scară mondială, un bărbat din trei, cu vârsta peste 15 ani, este purtător al cel puțin unui tip de HPV genital. Mai grav încă, unul din cinci bărbați poartă tipuri cu risc oncogen înalt, adică acele variante care pot declanșa procese cancerigene. Aceste cifre, extrase dintr-o amplă meta-analiză publicată în revista The Lancet Global Health, au fost detaliată de prof.
univ. dr. Victoria Aramă, medic la Institutul Național de Boli Infecțioase Prof.
Dr. Matei Balș și cadru didactic la Facultatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, în cadrul unui simpoziu dedicat extinderii vaccinării dincolo de grupele țintă tradiționale.
În cultura populară, mențiunea HPV declanșează imediat asocierea cu cancerul de col uterin și cu programul de imunizare destinat fetelor și femeilor tinere.
Totuși, realitatea clinică este mai complexă. În majoritatea cazurilor, sistemul imunitar elimină virusul în mod natural.
Când infecția persistă pe termen lung, ea poate conduce, după ani sau decenii, la apariția tumorilor maligne în colul uterin, vagina și vulva la sexul feminin, la cancerul penian la bărbați, precum și la afecțiuni anale și orofaringiene (ale gâtului) la ambele sexe, la care se adaugă un număr uriaș de cazuri de condiloame genitale.
Statisticile globale indică că, în fiecare minut, o persoană primește diagnosticul unui cancer legat de HPV. Datele prezentate la congres precizează că, în medie, la fiecare 30 de minute, un bărbat este diagnosticat cu o afecțiune oncologică asociată cu acest virus.
Dezavantajul major al sexului masculin rezidă în lipsa programelor de screening de rutină pentru cancerele anale, peniene și orofaringiene, spre deosebire de colul uterin, care are protocoale de detecție timpurie bine stabilite. Din cauza lipsei acestor mecanisme de supraveghere, bolile sunt identificate în stadii avansate, ceea ce duce la o subestimare a povarei reale a bolii. În acest context, imunizarea reprezintă principala linie de apărare preventivă. Mai mult decât atât, bărbații infectați funcționează ca rezervoare de transmisie; prin vaccinarea lor, se oferă o protecție indirectă și pentru partenerii lor.
Prof. Victoria Aramă subliniază necesitatea de a ieși din clișeul care asociază exclusiv fetele cu acest virus: Discuția publică se concentrează excesiv pe fetițele și pe cancerul de col uterin, ignorând adulții, inclusiv bărbații.
Aceste neoplasme există în toată lumea, iar corelația dintre cancerele peniene sau anale la bărbați și HPV este clară și indubitabilă. Deși numărul lor este mai mic decât al cazurilor de col uterin, vorbim totuși de zeci de mii de pacienți la nivel global. Părinții nu ar trebui să ezite nici măcar o clipă în a-și imuniza copiii, fie ei fetițe sau băieți adolescenți.
Eu am doi gemeni, un băiat și o fată, amândoi cu 25 de ani, pe care i-am vaccinat fără cea mai mică dubie.
Intervalul de vârstă optim pentru primirea vaccinului rămâne între 9 și 14 ani, perioadă în care răspunsul imunitar este la cel mai înalt nivel. Totuși, ghidurile internaționale permit imunizarea și în vârstă adultă, cu beneficii demonstrate până la 45 de ani.
Argumentele medicale sunt clare: vârfurile de infecție se manifestă între 20 și 25 ani, iar riscul unei noi infecții persistă pe tot parcursul vieții sexuale active.
Aproape o pată dintre femeile cu diagnostic de cancer de col uterin s-au infectat după vârsta de 35 ani. Cu cât apare infecția mai târziu, cu atât este mai mare probabilitatea ca ea să se mențină și să genereze leziuni pre-cancerigene. Procedeul de imunizare nu necesită teste prealabile, cum ar fi analizele HPV sau Babeș-Papanicolau.
Pentru persoanele peste 15 ani, schema de administrare se face în trei doze distribuite pe parcursul unui an.
Pentru sexul feminin, vaccinarea nu anulează necesitatea controlului ginecologic periodic; screeningul rămâne obligatoriu și după completarea schemei de imunizare.
Vaccinarea anulează controlul ginecologic periodic?
România se distinge prin unul dintre cele mai accesibile programe de vaccinare din lume. Puține state oferă o acoperire atât de largă. În sistemul românesc, vaccinul este gratuit (compensat integral) pentru fete și băieți în vârstă de 11 la 26 ani. Femeile cu vârstă între 27 și 45 ani beneficiază de o compensare de jumătate, bazată pe rețeta medicului de familie sau a ginecologului. Bărbații peste 26 ani pot primi vaccinarea la recomandarea medicului, deși fără compensare financiară.
Din punctul de vedere al acoperirii de vârstă, programul național este considerat cel mai generos din Uniunea Europeană și printre cele mai extinse la nivel global.
Totuși, accesibilitatea nu se traduce automat în utilizare. Datele autorităților europene pentru prevenirea și controlul bolilor (ECDC) pentru 2024 arată că doar aproximativ 23% dintre adolescentele din România au primit măcar prima doză, față de o medie europeană de circa 70%.
Aceasta este a doua cea mai mică rată de imunizare din UE.
Consecințele se reflectă direct în statisticile de morbiditate și mortalitate: România înregistreză cea mai mare incidență și cea mai mare rată de decese cauzate de cancerul de col uterin în toată Uniunea Europeană.
Anual, circa 3.500 de femei din țară află că suferă de această afecțiune, iar aproximativ 1.800 își pierd viața din cauza ei, ceea ce corespunde la aproape cinci decese zilnic.
Principala barieră rămâne ezitarea părinților. Deținem unul dintre cele mai bune sisteme de compensare, fie ea integrală sau parțială, și totuși, din punctul de vedere al gradului de acceptare din partea părinților față de copiii lor, suntem la coada clasamentului european.
În România, rezistența, refuzul și ezitarea sunt foarte probabil mult mai pronunțate decât în alte state.
În urmă cu mulți ani, la lansarea programului, s-a declanșat un scandal public major, care a erodat încrederea în eficacitatea vaccinului și care s-a menținut în timp.
Totuși, în cei doi ani recent, mesajele noastre au reușit să ajungă la părinți și la tineri, ceea ce a generat o creștere mulțumitoare, deși nu excelentă, a acoperirii vaccinale.
Datele Institutului Național de Sănătate Publică confirmă această tendință pozitivă: de la câteva zeci de mii de doze administrate pe trimestru în 2024, s-a ajuns la aproximativ 100.000 de doze pe trimestru în 2026. Cercetările evidențiază că recomandarea medicului are un impact decisiv: când un specialist indică vaccinul, șansa de a începe schema de imunizare crește de până la 10 ori.
O altă idee greșită este că relația monogamă oferă protecție totală. Mulți cred că un cuplu stabil, fără parteneri externi, este imunitar. Realitatea este altfel: virusul poate rămâne latent în organism ani întregi fără a produce simptome, ceea ce face imposibilă determinarea momentului exact al infecției sau a sursei acesteia.
Nici prezervativul nu oferă o barieră completă, deoarece transmiterea poate avea loc prin contactul direct cu zonele de piele neacoperite.
Un studiu realizat pe femei cu vârstă între 35 și 60 ani a demonstrat că aproximativ 70% dintre noile infecții cu HPV de risc înalt au fost diagnosticate la femei aflate în relații monogame.
De aceea, specialiștii recomandă tratarea HPV ca o problemă a cuplului: este esențial ca amândoi partenerii să fie vaccinați, iar femeile să continue controlul ginecologic regulat, iar bărbații să facă consulturi urologice.
Evenimentul unde au fost prezentate aceste date a fost Congresul Facultății de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, desfășurat între 22 și 24 octombrie 2026, cu sediul la Palatul Parlamentului. Este unul dintre cele mai mari evenimente ale mediului medical românesc, cu peste 11.000 de participanți: sute de specialiști de top din țară și din străinătate, medici, cercetători și studenți, adunați în sesiuni științifice, simpozioane și mese rotunde dedicate celor mai importante teme ale medicinei actuale.
Prin dezbateri precum cea despre HPV, congresul aduce informația validată științific din sălile de conferință mai aproape de pacienți și de publicul larg.
