Dacă balonarea se repetă după anumite alimente, poate exista o legătură cu
Senzația că burtica este mai umflată în cursul serii zilei este o plângere comună, întâlnită chiar și la persoane cu o dietă echilibrată. De la acumularea gazelor în intestin și șirul de mese până la constipație sau sensibilități la anumite alimente, mai mulți factori contribuie la disconfortul abdominal. În anumite cazuri, modul în care funcționează sistemul digestiv contează la fel de mult ca și ce se mănâncă. După orele de somn, în care nu se consumă nimic, tubul digestiv conține mai puțin decât după o zi întreagă de masă și gustări. Pe măsură ce se mănâncă și se bea, alimentele avansează prin digestiv, iar flora intestinală fermentează anumite componente, în special carbohidrații neabsorbiți complet. Acest proces generează gaze, care pot agrava distensia.
Știri de ultimă oră
Copil declarat mort, găsit viu în camera mortuară: drama din spatele eșecului medical
Opt alimente aparent sănătoase care ascund multă sare și îți cresc tensiunea
Secvențierea completă a ADN-ului scoate la lumină factorii ascunși ai cancerului
Un nou „lipici” molecular stabilizează proteina-cheie în lupta împotriva canceruluiÎn plus, viteza tranzitului, volumul mâncării și sensibilitatea intestinului determină modul în care se simte balonarea.
Astfel, diferența dintre un abdomen plat dimineața și unul proeminent seara nu înseamnă automat o problemă medicală.
Mesele cu porții mari
Mesele cu porții mari: ingestia unei cantități mari de mâncare într-un interval scurt poate intensifica senzația de plin și presiune în burtică. Mâncatul în grabă: atunci când se mănâncă rapid, se poate înghiți mai mult aer, ceea ce favorizează acumularea gazelor digestive. Alimentele care fermentează ușor: fasolea, ceapa, anumite fructe, grâul și unele produse lactate pot genera gaze la persoane sensibile, în funcție de toleranța individuală. Băuturile cu gaz: dioxidul de carbon poate accentua senzația de abdomen umflat. Constipația: acumularea materiilor fecale și încetinirea tranzitului pot favoriza disconfortul și balonarea. Lipsa mișcării: activitatea fizică poate susține tranzitul intestinal, în timp ce orele lungi petrecute pe scaun pot agrava disconfortul la unele persoane.
Dacă balonarea se repetă după anumite alimente, poate exista o legătură cu modul în care corpul le digeră. De exemplu, persoanele cu intoleranță la lactoză pot avea gaze, crampe și diaree după ce beau lapte sau mănâncă produse lactate. Balonarea recurentă poate apărea și în sindromul de intestin iritabil, o afecțiune în care interacțiunea dintre intestin și sistemul nervos afectează sensibilitatea digestivă și tranzitul. Totuși, doar balonarea nu e suficientă pentru un diagnostic și nu justifică eliminarea categoriilor de mâncare fără o evaluare corectă.
Câteva ajustări simple pot fi de ajutor: mănâncă mai încet și mestecă bine. Încearcă porții moderate, distribuite regulat în timpul zilei. Observă dacă anumite alimente sau băuturi îți provocă în mod repetat disconfort. Bea suficientă apă și include mișcare în rutina ta zilnică. Dacă ai constipație, crește treptat aportul de fibre, deoarece o creștere bruscă poate agrava gazele. Evită să elimini preventiv categorii întregi de mâncare fără să identifici o legătură clară cu simptomele. Dacă balonarea persistă, se agravează sau vine însoțită de dureri mari, vărsături, sânge în scaun, scădere inexplicabilă în greutate ori modificări persistente ale tranzitului, este indicat un consult medical. Durerea abdominală intensă cu imposibilitatea de a elimina gaze sau scaun necesită o evaluare de urgență. FOTO: Shutterstock