De câte vizite la Urgențe era nevoie?
Când Azucena „Suzy” Reyes a împlinit 32 de ani, a început să se confrunte cu disconforturi digestive persistente. Simptomele inițiale au inclus o distensie abdominală severă, care i-a dat senzația că arată ca o femeie însărcinată.
Știri de ultimă oră
Hipertensiunea pulmonară: de ce primesc pacienții români atât de greu un diagnostic salvator?
Poate ghimbirul să țină glicemia sub control? Ce spun studiile
Tratamentul care prelungește viața bolnavilor cu fibrilație atrială
cât durează cu adevărat și când devine o urgență medicalăUlterior, s-au adăugat oboseală, febră, greață intensă și dureri abdominale acute. În decursul a câteva luni, femeia s-a prezentat de patru ori la secția de gardă medicală. Inițial, echipele medicale au abordat cazul ca o inflamație a intestinului subțire și a colonului, diagnosticând enterită și colită, precum și o microperforație.
A fost tratată cu antibiotice și ulterior internată timp de trei săptămâni, primind tratament prin un cateter venos central. În paralel, Suzy a încercat să obțină o consultație la gastroenterologie, dar a fost pusă pe o listă de așteptare. După îndepărtarea cateterului, simptomele au reapărut.
Alte două prezentări la urgențe nu au oferit un răspuns clar.
Abia la a cincea vizită, în 2015, investigațiile au identificat o tumoră care obstrucționa complet o porțiune a colonului. Femeia a fost supusă unei intervenții chirurgicale de urgență.
Cum a salvat-o pe propria familie?
Rezultatul anatomopatologic a confirmat un cancer de colon în stadiul 3B, cu extindere dincolo de peretele muscular al intestinului și implicarea ganglionilor limfatici. Tratamentul a necesitat 12 cicluri de chimioterapie pe parcursul a aproximativ șase luni. Chimioterapia i-a provocat efecte adverse precum greață, oboseală și creștere în greutate, unele dintre care au persistat după finalizarea tratamentului.
La peste zece ani de la diagnostic, Suzy nu mai are boală, dar continuă controalele periodice, inclusiv colonoscopii, analize de sânge și investigații CT.
Cazul ei subliniază importanța diagnosticului precoce al cancerului colorectal la vârste tinere și riscul de a atribui simptomele persistente exclusiv unor afecțiuni digestive obișnuite.
Inițial, chirurgul a încercat să o liniștească, spunându-i că vârsta și originea etnică făceau diagnosticul mai puțin probabil. O săptămână mai târziu, rezultatul a confirmat însă cancerul. Povestea ei a determinat-o să devină activistă pentru informarea comunităților despre cancerul colorectal și despre riscurile diagnosticului întârziat.
Și fratele ei a fost diagnosticat cu cancer de colon la 42 de ani. După propria experiență, Suzy i-a recomandat fratelui, în vârstă de 42 de ani, să facă o colonoscopie.
De ce apare boala la tineri?
Bărbatul a ezitat inițial, dar a acceptat în cele din urmă investigația. Rezultatul a fost neașteptat: și el avea cancer colorectal. A fost operat și, potrivit relatării familiei, nu a mai avut recidivă în următorii patru ani.
Diagnosticul a doi frați la vârste relativ tinere ridică problema riscului familial. Istoricul de cancer colorectal la o rudă de gradul întâi poate modifica recomandările privind vârsta la care trebuie începute investigațiile și frecvența acestora. În anumite familii, medicul poate recomanda evaluare genetică pentru identificarea unor sindroame ereditare, precum sindromul Lynch sau polipoza adenomatoasă familială.
Faptul că doi membri ai aceleiași familii au avut cancer colorectal nu confirmă automat o mutație genetică, dar justifică o evaluare atentă a istoricului familial.
Cancerul de colon nu mai este o boală exclusivă pentru vârste înaintate.
Deși majoritatea cazurilor apar după 50 de ani, diagnosticele la adulții tineri sunt în creștere în mai multe țări. Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra creșterii numărului de cazuri în grupa de vârstă 30-50 de ani. Cancerul colorectal afectează colonul și rectul și se numără printre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial.
În 2022 au fost înregistrate aproximativ 1,9 milioane de cazuri noi și peste 900.000 de decese, potrivit OMS.
Ce semnale trage un semnal de alarmă?
Printre factorii de risc se numără istoricul familial, boli inflamatorii intestinale, excesul ponderal, sedentarismul, fumatul, consumul de alcool și alimentația bogată în carne roșie și procesată.
Totuși, boala poate apărea și la persoane tinere, active fizic și fără factori de risc evidenți. Vârsta nu trebuie folosită pentru a exclude investigațiile când simptomele persistă.
Greața, balonarea și durerile abdominale pot avea numeroase cauze.
Greața izolată nu este un semn specific al cancerului colorectal și poate apărea în numeroase afecțiuni digestive, infecții, intoleranțe alimentare sau ca reacție la medicamente. În cazul lui Suzy Reyes, greața severă și vărsăturile au apărut în contextul unei tumori care blocase complet colonul. Obstrucția intestinală poate împiedica trecerea normală a conținutului digestiv și poate provoca dureri abdominale, distensie, greață și vărsături.
Printre manifestările care pot apărea în cancerul colorectal se numără: sânge în scaun sau sângerări rectale; diaree ori constipație care persistă sau alternează neobișnuit; modificarea formei scaunului; senzația că intestinul nu s-a golit complet; dureri, crampe sau balonare abdominală persistentă; scădere inexplicabilă în greutate; oboseală accentuată și anemie prin deficit de fier.