De ce este importantă luna conștientizării?
Octombrie devine anual luna dedicată focalizării atenției publice asupra cancerului de sân, o patologie care poate afecta femeile indiferent de vârstă, chiar și atunci când nu există factori de risc evidenți. Accentul pus pe detectarea timpurie se traduce prin realizarea mamografiilor de screening pentru pacientele asimptomatice și prin solicitarea unei evaluări medicale imediate în cazul oricărei modificări observate la nivelul glandelor mamare.
Știri de ultimă oră
Ebola în Congo: peste 4.000 de moarte după incendiu la centru de tratament
Proteina C-reactivă ridicată în sânge crește riscul de probleme cardiace
Semnul inițial al cancerului de colon pe care mulți îl ignoră
Alimentele care subțiuie sângele: alcool, cafea, zahăr, sare și vitamina K – efect similar cu aspirinaAceastă perioadă marchează, de asemenea, oportunitatea de a pune în lumină realitatea trăirii cu această afecțiune, implicând nu doar pacientele, ci și mediul familial, subliniind importanța accesibilității către diagnostic, terapii și rețeaua de suport.
Datele statistice relevă o concentrare semnificativă a incidentelor în intervalul de vârstă cuprins între 45 și 69 de ani, unde se înregistrează jumătate dintre cazurile de cancer mamar la nivel european. Probabilitatea dezvoltării bolii crește progresiv odată cu îmbătrânirea și este condiționată de o serie de variabile, inclusiv sexul feminin, istoricul familial, prezența unor mutații genetice specifice, indicele de masă corporală ridicat, ingestia de alcool și tabac, expunerea anterioară la radiații ionizante, vârsta la debutul ciclului menstrual și la prima sarcină, precum și administrarea terapiei hormonale postmenopauzale.
Care sunt statisticile și factorii de risc?
Totuși, o proporție considerabilă, de aproximativ 80% din totalul cazurilor, afectează femei care nu prezintă niciun factor de risc particular, alături de sex și vârstă.
La scară planetară, neoplaziile maligne rămân printre principalele cauze ale mortalității.
Care este situația cancerului de sân în UE?
În anul 2022, s-au raportat estimativ 20 de milioane de noi diagnoze de cancer și 9,7 milioane de decese. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2024, numărul femeilor diagnosticate cu cancer mamar a atins aproximativ 2,4 milioane, iar 694.000 au pierdut lupta cu boala. Această patologie s-a clasat ca forma cea mai frecventă de cancer la femei în 164 din cele 186 de țări analizate.
Proiecțiile Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului sugerează că, în medie, o femeie din 20 va primi un astfel de diagnostic pe parcursul existenței sale.
Dacă ritmul actual se menține, până în anul 2050, numărul anual de cazuri noi ar putea urca la 3,2 milioane, iar cel al deceselor la 1,1 milioane.
Cum arată situația în România?
În spațiul Uniunii Europene, datele furnizate de Sistemul European de Informații privind Cancerul indică, pentru 2024, circa 360.000 de cazuri, reprezentând 29% din totalul diagnosticelor oncologice feminine. Cancerul mamar ocupă poziția a patra cauză de mortalitate oncologică în blocul comunitar, contribuind cu 7,3% la totalul deceselor cauzate de neoplazii, indiferent de sex.
Șansa de a dezvolta această boală până la vârsta de 74 de ani este estimată la 1 din 11 pentru femei, comparativ cu o probabilitate de 1 din 909 pentru bărbați.
Ce este programul DARIA și ce provocări întâmpină?
Pe teritoriul României, cancerul mamar constituie cea mai frecventă formă de cancer la femei. Estimările GLOBOCAN 2024 publicate de IARC proiectează 12.308 cazuri noi și 3.599 de decese, patologia reprezentând 27% din cancerele identificate la sexul feminin. Autoritățile sanitare naționale și europene recomandă implementarea unui program de screening populacional bazat pe mamografie, adresat femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani, efectuat la fiecare doi ani.
Aceasta este grupa de vârstă în care incidența este maximă, iar avantajele depistării sunt cele mai bine documentate științific.
Proiectul „Depistare Activă, Responsabilitatea, Informație și Acces – DARIA” vizează facilitarea accesului gratuit la mamografie pentru categoriile vulnerabile, având obiectivul de a acoperi cel puțin 119.000 de femei până în anul 2029. Deși inițiativele există, rata de participare la screening rămâne alarmant de redusă.
De ce trebuie să consulți medicul la orice modificare?
Indicatorul European al Politicilor de Screening Oncologic 2026 plasează România pe ultimul loc în clasament, cu un scor general de 11%, iar specific pentru cancerul de sân, rata de participare se situează la 9%, conform datelor din anchetele demografice.
Investigația de screening este destinată exclusiv femeilor care nu prezintă simptome. Orice modificare apărută la nivelul sânului, independent de vârstă, impune o evaluare medicală, fără a se limita la programul de screening.
Ce acțiuni strategice susțin educația și suportul?
Semnele care necesită atenție includ apariția unor noduli sau zone de îngroșare în glandă sau axilă, modificarea conturului sau dimensiunii sânului, retragerea, ridarea sau roșeața pielii, precum și retragerea mamelonului sau prezența secrețiilor neobișnuite.
Prezența unui nodul nedureros nu exclude necesitatea consultului, absența durerii fiind un factor care nu trebuie să liniștească pacienta. Femeile cu risc crescut, determinat de antecedente familiale majore sau mutații genetice cunoscute, beneficiază de un plan de monitorizare personalizat, elaborat împreună cu specialistul.
Acțiunile derulate în această perioadă vizează mai multe direcții strategice. În primul rând, se urmărește educarea publicului, creșterea gradului de conștientizare și accesibilitate la informații despre prevenție, depistare și tratament, pentru a reduce stigmatizarea și a îmbunătăți timpii de diagnostic.
