De ce mergem la doctor fără să fim bolnavi?
Există o idee destul de răspândită conform căreia, atâta timp cât nu ne doare nimic, vizitele la medic sau analizele pot fi amânate la nesfârșit. Multe afecțiuni se dezvoltă însă în mod silențios, fără să lase urme vizibile sau simptome clare în primele etape.
Știri de ultimă oră
12 biomarkeri pot accelera dezvoltarea de tratamente anti-îndepărtare
Investigații medicale gratuite la Cabinetul de Medicină Internă din Timișoara
Fumatul, hipertensiunea și diabetul acceleră apariția demenței
Comprimatul care a dublat supraviețuirea în cancerul agresivPrin urmare, verificările regulate scot la iveală factori de risc ascunși și mici modificări biologice, înainte ca acestea să se transforme în probleme majore.
Cătălina Moinescu, specialist în medicină generală, explică ce investigații sunt necesare la intervale regulate, cum variază ele în funcție de sex și vârstă și de ce un control anual înseamnă mult mai mult decât o simplă recoltare de sânge.
Întrebarea e simplă: dacă starea noastră generală pare excelentă, de ce să investim timp și bani în analize? Ce șanse avem, de fapt, să descoperim o boală înainte ca ji să se manifeste?
Ce investigații ți se potrivesc?
Medicul generalist subliniază că senzația de bine nu echivalează automat cu o stare optimă a indicatorilor biologici. Tensiunea arterială ridicată, diabetul, dislipidemia, problemele renale sau hepatice, anemiile ori afecțiunile tiroidiene pot rămâne ascunse ani de zile. Adesea, ele sunt descoperite pur întâmplător, în timpul unor controale de rutină. Obiectivul acestor evaluări nu este vânătoarea de boli, ci depistarea precoce a riscurilor, astfel încât să poată fi remediate la timp. Prevenția înseamnă să intervieni când problema e încă ușor de gestionat.
Nu există un set standard de analize valabil pentru toată lumea.
Lista investigațiilor se calibrează în funcție de numeroase variabile: vârstă, sex, istoric familial, stil de viață, greutate, tratamente urmate deja sau boli cronice.
Când ne testăm pentru vitamine și minerale?
Un pachet de bază pentru o evaluare generală include hemoleucograma, glicemia, profilul lipidic, testele pentru rinichi și ficat, sumarul de urină și, dacă este cazul, evaluarea tiroidei. Frecvența acestor teste se stabilește individual.
Pentru femei, pe listă se află obligatoriu consultul ginecologic periodic și screeningul pentru cancerul de col uterin (testul HPV și Babeș-Papanicolau), adaptat în funcție de vârstă. Sânii trebuie verificați prin examen clinic, ecografie sau mamografie, în funcție de riscul personal. După menopauză, devine esențială și evaluarea riscului de osteoporoză.
În cazul bărbaților, discuția despre sănătatea prostatei și dozarea markerului PSA are loc de obicei după împlinirea vârstei de 50 de ani, sau mai devreme dacă există antecedente în familie. Pentru ambele sexe, screeningul pentru cancerul colorectal devine o prioritate în jur de 50 de ani, sau mai devreme în caz de risc crescut.
Sunt de ajuns doar analizele de sânge?
O altă nelămurire frecventă ține de suplimente și carențe. Are sens să ne verificăm anual nivelul de vitamina D, fier, B12 sau magneziu, pur preventiv?
Specialista explică faptul că aceste dozaje se recomandă selectiv: în funcție de simptome, regim alimentar, tratamente în curs, boli asociate și factori de risc. Esența prevenirii stă în alegerea inteligentă a investigațiilor, nu în acumularea unui număr record de analize inutile.
Analizele hematologice sunt doar o piesă dintr-un puzzle mai mare. Ele nu înlocuiesc măsurarea tensiunii arteriale, controlul greutății și al circumferinței abdominale și nici consultul clinic general ori vizitele la ginecolog, oftamolog sau stomatolog.
În funcție de vârstă și riscuri, strategia de prevenție cere și alte investigații: mamografie, screening colorectal, verificarea pielii sau osteodensitometrie. Imaginea completă a sănătății se obține doar printr-o abordare integrată.
