Durerea nu e mereu un indicator fidel
Un disconfort fizic, aparent banal, poate ascunde o afecțiune complexă. Deși intensitatea suferinței nu este mereu proporțională cu gravitatea diagnosticului, există cinci categorii de dureri pe care specialiștii în medicina de urgență le consideră critice și pe care nu le ignoră niciodată. Această listă, publicată pe 16 septembrie 2026, sub redacția lui Maria Crișan, clarifică situațiile în care un simptom obișnuit semnalează o problemă serioasă.
Știri de ultimă oră
Deficitul de vitamina D: un factor ascuns în complicațiile sarcinii
O nouă analiză de urină ar putea schimba radical tratamentul bolilor de rinichi la diabetici
De ce placebo-urile clasice nu funcționează în studiile cu psihodelice
Studiu revoluționar: Cum evoluează cancerul de vezică și de ce contează pentru tratamentAlertă la debutul brusc și neexplicat
Contrar intuiției comune, o durere extrem de puternică nu garantează neapărat o patologie gravă, în timp ce un disconfort ușor poate preceda o criză medicală majoră. Din acest motiv, medicii de gardă nu se bazează exclusiv pe scala intensității, ci analizează modul de apariție, localizarea exactă și simptomele concomitente. Michael Turturro, profesor de medicină de urgență la Universitatea din Pittsburgh, subliniază variabilitatea reacțiilor individuale: „Poate varia foarte mult de la un pacient la altul și uneori chiar și oamenii care au o durere minoră pot avea ceva foarte grav”.
Prima categorie de alertă este reprezentată de durerea care se manifestă brusc, fără o explicație evidentă, și care persistă în timp. Factorii cheie pe care medicii îi monitorizează includ debutul neașteptat, intensitatea neobișnuită și diferența față de episoadele anterioare. Situația capătă amploare dacă la această senzație se adaugă dificultăți respiratorii, amețeli, transpirații, vărsături sau pierderea conștienței. Turturro recomandă prudența, insistând că o durere nouă nu trebuie ignorată doar pentru că se așteaptă rezolvarea spontană.
Durerea toracică: semnal de alarmă cardiacă
A doua situație critică vizează disconfortul toracic, adică durerea sau presiunea în piept. Acest simptom este frecvent asociat cu urgențele cardiace, cum ar fi infarctul miocardian, care se poate manifesta prin o senzație de strângere sau plenitudine în centrul pieptului. Această senzație poate fluctua, durând câteva minute înainte de a dispărea și de a reapărea, putând iradia spre braț, spate, gât, mandibulă sau zona abdominală superioară. Simptomele adiacente pot include dispnee, greață, transpirații reci și oboseală marcată. Este important de notat că manifestările diferă între sexe; la femei, infarctul poate prezenta simptome atipice, precum dureri de spate sau de mandibulă. Mark Conroy, medic de urgență la Wexner Medical Center din Ohio State University, confirmă importanța acestui simptom: „Durerea toracică este cu siguranță una dintre cele care ne îngrijorează”.
Totuși, diagnosticul nu este automatizat; refluxul gastroesofagian, tensiunile musculare sau anxietatea pot imita aceste semne.
Umflătura unilaterală a gambei
Riscul crește semnificativ la pacienții cu antecedente cardiovasculare, precum hipertensiune, diabet sau colesterol ridicat.
A treia categorie de semnalizare este durerea localizată la gamboasa, asociată cu umflarea unui singur picior. Deși poate fi interpretată inițial ca o simplă întindere musculară sau consecința unei zile petrecute în picioare, combinația cu edemul unilateral necesită investigație suplimentară.
Sfâșierea din spate și durerile abdominale
Celelalte două tipuri de dureri menționate în analiza medicală sunt: o durere bruscă, descrisă ca o „sfâșiere” în zona superioară a spatelui, și anumite dureri abdominale sau de flanc. Acestea sunt, de asemenea, monitorizate îndeaproape de echipamentele de gardă.