Cum s-a desfășurat analiza?
Un studiu recent, condus de specialiști de la King’s College London, trasează o legătură între consumul de cofeină din băuturi gazoase și problemele de somn ale copiilor. Cercetarea sugerează că această substanță ar putea influența nu doar calitatea odihnei, ci și dezvoltarea creierului și bunăstarea psihologică a minorilor.
Știri de ultimă oră
Neurolog cu o abordare nouă pentru prevenirea AVC
România simplifică vaccinarea: adio atestatul suplimentar
Școala 79, prima pe București: cât contează școala, cât meditațiile?
Uleiul de mentă piperată: un aliat natural împotriva migrenelorCe efecte s-au observat?
Datele provin din baza de a proiectului american Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), care a inclus peste 9.600 de copii cu vârste între 9 și 11 ani. Analiza a acoperit consumul săptămânal de băuturi gazoase, durata somnului, scanări cerebrale și rapoarte despre starea emoțională și comportamentală, înregistrate la 6 și 18 luni.
Rezultatele au evidențiat o corelație între nivelurile mai ridicate de cofeină și o suprafață corticală ușor redusă în zonele cerebrale responsabile de memorie, procesarea informațiilor și rezolvarea problemelor. Aceste variații au fost observate chiar și la copiii care consumau aproximativ o singură băutură cu cofeină pe săptămână. De asemenea, copiii cu un consum mai mare prezentau o tendință de a dormi mai puțin și raportează mai des probleme emoționale și comportamentale, inclusiv semne de anxietate și depresie. Cercetătorii presupun că scăderea duratei somnului ar putea fi un mecanism central care explică aceste legături. O odihnă deficitară poate afecta concentrarea, rezultatele școlare și controlul emoțiilor, în special în fazele critice de dezvoltare.
Câtă cofeină conțin băuturile?
Este important de menționat că o doză de Diet Coke poate aduce aproximativ 46mg de cofeină, în timp ce o sticlă de Mountain Dew poate conține în jur de 54mg, deși valorile variază în funcție de produs și cantitate. Pentru comparație, un espresso oferă în medie 63mg de cofeină. Deși băuturile energizante sunt cele mai asociate cu niveluri mari de cofeină, această substanță apare și în sucurile standard. Autorii admit că este dificil să se izoleze complet efectul cofeinei de cel al zahărului, dietei sau altor stiluri de viață, deoarece multe răcoritoare conțin cantități semnificative de zahăr. Experții externi subliniază că diferențele structurale observate au fost minuscule și că legătura cu sănătatea mintală ulterioară a fost slabă.
În consecință, cercetarea nu dovedește că două doze de suc pe săptămână schimbe direct arhitectura creierului sau declanșeze depresia, ci doar sugerează o posibilă asociere.
