Ce este tresărirea hipnică
În momentul în care te apleci spre somn, poți avea senzația că te afunzi într-un vid și corpul îți reacționează cu o mișcare bruscă, puternică. Mulți descriu această experiență ca pe o cădere rapidă, uneori însoțită de bătăi accelerat ale inimii sau de impresia că au căzut din pat. Deși poate părea înfricoșător, fenomenul este, în majoritatea cazurilor, complet benign. Specialiștii îl numesc tresărire hipnică (hypnic jerk sau hypnagogic jerk) și îl încadrează în reacțiile fiziologice ce apar în tranziția de la veghe la somn.
Știri de ultimă oră
Regula 5-4-3-2-1: Cheia unei vieți lungi și sănătoase
Canicula: Greșeli frecvente care îți pun sănătatea în pericol
Gest Umanitar la Iași: O Donație de Organe Salvează Vieți în Țară și Grecia
O nouă speranță în oncologie: Cercetătorii au descoperit „călcâiul lui Ahile” al tumorilor agresiveCât de frecvent apare fenomenul
Studiile recente arată că aproape șapte din zece persoane – adică până la 70 % – au experimentat cel puțin o „cădere” în timpul vieții.
Intensitatea și frecvența variază de la un individ la altul, însă majoritatea raportează că apar ocazional, în special în nopțile în care sunt sub presiune.
De ce simțim
Mecanismul exact nu este pe deplin înțeles, dar ipoteza dominantă susține că, pe măsură ce mușchii se relaxează și tonusul scade, creierul interpretează greșit această relaxare bruscă și declanșează un reflex de contracție. În același timp, mintea încearcă să găsească o explicație pentru mișcarea involuntară, generând impresia că corpul se prăbușește. De aceea senzația de cădere și contracția musculară apar simultan.
Factori care favorizează apariția
Stresul mental și anxietatea sunt principalii „acceleratori”. Când mintea rămâne hiperactivă în preajma somnului, tranziția spre repaus devine mai agitată, favorizând tresăririle. Privarea de somn, consumul de cofeină în orele târzii și un program de somn neregulat pot amplifica fenomenul.
Persoanele cu insomnie sau tulburări de anxietate raportează episoade mai frecvente.
Riscuri și când să te îngrijorezi
În linii mari, aceste mișcări nu reprezintă un pericol pentru sănătate și nu necesită tratament medical.
Cum poți diminua frecvența
Totuși, dacă sunt însoțite de dureri persistente, amețeli sau apar în timpul unor activități ce necesită vigilență, este indicat să consulți un medic pentru a exclude alte afecțiuni neurologice.
- Stabilește un program regulat de somn – culcă-te și trezește-te la aceleași ore zilnic.
- Redu expunerea la ecrane cu cel puțin o oră înainte de culcare și evită substanțele stimulante (cafeină, nicotină).
- Practică tehnici de relaxare – respirație profundă, meditație sau yoga – pentru a liniști activitatea mentală.
- Creează un mediu propice somnului – lumină scăzută și temperatură adecvată în dormitor.
Dacă senzația de cădere devine recurentă, provoacă anxietate severă sau este însoțită de alte simptome neurologice (slăbiciune, furnicături, pierdere a coordonării), este recomandat să te adresezi unui neurolog sau unui specialist în somn.
Când să consulți un specialist
Investigațiile suplimentare pot exclude condiții rare, cum ar fi epilepsia nocturnă sau alte tulburări ale sistemului nervos central.
