De ce ronțăim zilnic?
Mâncatul între mese nu este, prin definiție, un inamic al sănătății, oricât de mult ne-ar contrazice miturile populare. Dimpotrivă, o gustare inspirată poate aduce un plus de energie într-o zi lungă și ține la distanță foamea acută de la prânz sau cină.
Știri de ultimă oră
Mișcarea aerobică îmbunătățește performanța cognitivă la femeile aflate la menopauză
Laurette dezvăluie starea de sănătate: 30 de operații și o plagă deschisă la picior
Pastila revoluționară pentru slăbit care ar putea lua locul injecțiilor
Constipația în timpul dietei: de ce apare și cum o poți combate eficientProblemele apar însă atunci când ronțăitul devine un simplu reflex sau când alegem constant produse pline de zahăr, sare și calorii, dar complet goale de nutrienți.
Psihologul Anthony Thompson, fondatorul organizației ThoughtLab, explică foarte clar latura mentală a acestui obicei. Într-o analiză publicată în presa internațională, el arată că gustările au, de fapt, roluri psihologice complexe: ne scapă de plictiseală, ne liniștesc nervii sau ne oferă o doză rapidă de satisfacție.
Totuși, expertul atrage atenția că nu ar trebui să ne folosim de mâncare drept un instrument exclusiv pentru reglarea emoțiilor.
Care sunt capcanele metabolice?
Studiile recente arată că motivele pentru care căutăm mâncare în afara meselor principale sunt extrem de diverse.
Uneori o facem doar pentru că gustările sunt la îndemână, alteori ca să ne dregem starea de spirit, să sărbătorim ceva, să ne premiem, să facem ca ceilalți sau pur și simplu să ne reîncărcăm bateriile.
Foamea biologică este doar unul dintre motive.
Din această cauză, e extrem de ușor să pierdem șirul caloriilor, mai ales când stăm cu ochii în ecrane, În timp, creierul nostru ajunge să anticipeze recompensa și transformă totul într-un obicei automat, de care nici măcar nu ne mai dăm seama.
Fisticul, o gustare cu adevărat inteligentă?
Calitatea a ceea ce alegem să mâncăm contează enorm pentru metabolism. Statisticile arată că adulții își iau până la o treime din totalul caloriilor zilnice tocmai din aceste gustări luate pe fugă. Cercetările au legat consumul frecvent de gustări hipercalorice, pline de zahăr rafinat și sare, de o rată mai mare a obezității, diabetului, hipertensiunii și problemelor dentare.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, miza devine și mai mare.
La jumătatea vieții, masa musculară începe să scadă, kilogramele în plus se adună mai ușor, iar riscul de boli cardiovasculare, diabet sau chiar cancer crește simtitor.
În acest peisaj, nuci precum fisticul se dovedesc o alegere excelentă. Faptul că trebuie să le scoți din coajă te obligă la o pauză naturală, tăind din ritmul alert și făcându-te mai atent la fiecare îmbucătură.
O porție standard de 28 de grame – adică în jur de 49 de fisticuri decojite – îți aduce cam 6 grame de proteine complete, alături de fibre, vitaminele B6 și E, fier, cupru, mangan și magneziu. În plus, grăsimile din fistic sunt în mare parte nesaturate; iar înlocuirea grăsimilor saturate cu cele sănătoase este esențială pentru a ține colesterolul sub control.
Cum oprim pilotul automat!
Ca să nu mai cădem în capcana „pilotului automat”, o tactică simplă este să ținem gustările într-un sertar ascuns, nu la vedere pe birou.
Această barieră fizică ne taie din impulsul de a mânca doar pentru că ceva e acolo.
Înainte să deschizi o pungă de chipsuri, merită să te întrebi sincer: chiar ai nevoie de nutrienți sau simți doar nevoia de o pauză, de puțină mișcare ori de aer curat?
Pe lângă toate acestea, dacă ești curios de alte teme fascinante legate de știință și stil de viață, poți citi despre efectele consumului prelungit de pastă de tomate, despre iarna în care olandezii au supraviețuit mâncând bulbi de lalea, despre tragica poveste care a schimbat medicina în cazul celiakiei, despre stelele care par să își „înghită” planetele sau despre explicația neurologică pentru care găsim mereu loc și de desert, oricât de plini am fi.
