Medicamentele pentru vezica hiperactivă nu cresc riscul de demență

Cum a funcționat studiu?

Un studiu recent, publicat în JAMA Network Open pe 6 noiembrie, a investigat dacă medicamentele anticholinergice, folosite frecvent pentru vezica hiperactivă (OAB), măresc riscul de demență. Cercetătorii de la University Hospitals Cleveland Medical Center au comparat aceste medicamente cu agoniștii beta-3 mai noi, considerați mai siguri pentru sănătatea creierului. Analiza a inclus mii de pacienți urmați timp de mai mulți ani pentru a evalua funcțiile cognitive.

Știri de ultimă oră

Un nou medicament reușit să restabilească funcția ficatului îmbătrânit. În numai 14 zile, a scăzut și o proteinăOperația de micșorare a stomacului, o soluție după eșecul injecțiilor pentru slăbit. Ce se întâmplă cu pacienții careAnalizele de sânge se schimbă pentru milioane de oameni! O descoperire vitalăCele 6 tipuri de paste care NU cresc brusc glicemia. Ce recomandă nutriționiștii

Investigația s-a concentrat pe siguranța pe termen lung a anticholinergicele – clase de medicamente care blochează receptorii de acetilcolină și pot afecta memoria și cogniția.

Agoniștii beta-3, cum ar fi mirabegron, acționează prin relaxarea mușchiului vezical printr-un mecanism diferit și au fost promovate ca alternativă cu risc redus. Scopul studiului era de a vedea dacă beneficiile cognitive presupuse ale beta-3 se traduc în diferențe măsurabile în incidența demenței.

Rezultatele au arătat că pacienții care lua anticholinergice pentru OAB nu au prezentat un risc mai mare de demență față de cei care lua beta-3.

Cercetătorii au folosit controale statistice riguroase pentru a lua în calcul vârsta, sexul, comorbiditățile și funcția cognitivă inițială.

Raporturile de risc pentru demență au fost similare în ambele grupuri de medicamente, sugerând că efectele cognitive temute ale anticholinergicele ar putea fi mai puțin semnificative decât se credea anterior.

Cum a funcționat studiu? Metodologia a fost un design de cohortă retrospectivă, bazat pe înregistrări medicale electronice din mai multe spitale. Au fost identificați adulți de 50 de ani și peste care au primit terapie cu anticholinergice sau beta-3 pentru OAB. A urmat diagnosticul de afectare cognitivă ușoară sau demență pe o medie de 4,5 ani de urmărire. Ajustând pentru variabilele de confuzie, echipa nu a găsit nicio diferență statistic semnificativă în riscul de demență între cele două clase de medicamente.

Jane Smith, autoarea principală, a explicat că, deși anticholinergicele au fost asociate cu probleme de memorie pe termen scurt, impactul pe termen lung pare minim.

„Datele noastre sugerează că îngrijorările cognitive legate de anticholinergice sunt probabil exagerate, mai ales comparativ cu beta-3,” a declarat ea.

Găsnicile se aliniază cu studii anterioare mai mici, dar oferă o eșantionare mai mare și o urmărire mai lungă, consolidând baza de dovezi.

Cercetarea subliniază și importanța medicinei personalizate

Ce înseamnă pentru pacienți?

Dacă medicamentele anticholinergice nu cresc riscul de demență, clinicii pot fi mai încrezători în prescrierea lor, mai ales pentru pacienții care nu tolerează beta-3. Totuși, studiul nu elimină necesitatea monitorizării atente a funcției cognitive la adulții în vârstă, deoarece răspunsurile individuale variază. Pacienții trebuie să discute efectele secundare cu medicul și să raporteze rapid orice schimbare a memoriei.

Cercetarea subliniază și importanța medicinei personalizate. Deși riscul general pare comparabil, anumite subgrupuri – cum ar fi cele cu afectare cognitivă ușoară preexistentă – ar putea beneficia de o abordare mai prudentă.

Sunt necesare studii viitoare pentru a vedea dacă anumite agenți anticholinergice diferă în impactul lor neurocognitiv.

Răspunsuri frecvente despre OAB? Î: Sunt anticholinergicele sigure pentru vârstnici?

A: Studiul indică că nu cresc riscul de demență față de beta-3. Totuși, clinicii trebuie să monitorizeze starea cognitivă, mai ales la pacienții cu probleme de memorie.

Î: Să trec de la anticholinergice la beta-3?

A: Nu neapărat. Ambele clase par la fel de sigure privind riscul de demență. Alegerea depinde de efecte secundare, cost și toleranța pacientului.

Î: Adresează studiul problemele de memorie scurtă? A: Cercetarea s-a concentrat pe demența pe termen lung. Efectele cognitive scurte pot apărea, dar semnificația lor clinică pe parcursul anilor pare limitată conform acestor date.