Siguranța pacientului – o responsabilitate comună a tuturor actorilor din sistemul de sănătate

Componentele esențiale ale siguranței pacientului

În contextul celebrației Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului, marcate anual pe 17 septembrie, autoritățile din județul Bihor au subliniat ideea că protecția celor care se consultă la medic nu este doar o sarcină a personalului medical, ci o datorie împărțită între toți cei implicați în procesul de vindecare. Dr. Nicolae Călin Sonea, conducătorul DSP Bihor, a declarat pentru AGERPRES că acest concept presupune trei piloni esențiali: o informare riguroasă, un dialog deschis și o colaborare strânsă dintre pacienți, familiile acestora și specialiștii din domeniu.

Știri de ultimă oră

12 biomarkeri pot accelera dezvoltarea de tratamente anti-îndepărtareInvestigații medicale gratuite la Cabinetul de Medicină Internă din TimișoaraFumatul, hipertensiunea și diabetul acceleră apariția demențeiComprimatul care a dublat supraviețuirea în cancerul agresiv

Prin comunicatul oficial, DSP Bihor a transmis un mesaj de solidaritate către toți actorii din sistemul de sănătate, invitându-i să adopte o atitudine responsabilă pentru a asigura îngrijiri mai sigure. Obiectivul principal rămâne minimizarea greșelilor clinice și a pericolelor legate de tratamente, precum și cultivarea unei mentalități orientate spre siguranță în fiecare instituție medicală.

Siguranța nu înseamnă doar absența erorilor. Este vorba despre o rețică complexă de protocoale care include identificarea corectă a pacientului, schimbul eficient al informațiilor, obținerea consimțământului informat, gestionarea corectă a medicamentelor, sterilizarea echipamentelor, prevenirea infecțiilor nosocomiale și monitorizarea continuă a incidentelor.

Un bolnav internat poate fi prejudiciat nu doar de afecțiunea sa inițială, ci și de alte evenimente adverse: o greșeală în prescripție, o infecție dobândită în spital, o întârziere în diagnostic sau o transmitere defectuoasă de date. Aceste aspecte confirmă că responsabilitatea este colectivă.

Administrarea precisă a terapiei reprezintă un pilon fundamental: utilizarea moleculei corecte, la dozajul necesar și în momentul potrivit. Este esențială și eliminarea confuziilor dintre produsele cu denumiri similare, precum și verificarea atentă a istoricului de alergii și a interacțiunilor dintre substanțe.

Prevenirea răspândirii agentilor patogeni se realizează prin respectarea strictă a igienei mâinilor, a sterilizării echipamentelor și a normelor de curățenie în toate spațiile clinice. Comunicarea clară joacă un rol decisiv, de la verificarea identității pacientului până la explicarea detaliată a planului terapeutic și a riscurilor asociate.

Prevenirea răspândirii agentilor patogeni se realizează prin respectarea

Siguranța operațională include și măsuri de prevenție a accidentelor fizice, cum ar fi reducerea riscului de cădere, supravegherea atentă a categoriilor vulnerabile și manipularea corespunzătoare a tehnologiei medicale.

Pacientul are dreptul să-și exercite activ drepturile: să solicite explicații privind starea sa de sănătate și metodele de vindecare, să ofere consimțământul informat, să se bucură de confidențialitatea dosarului său și să raporteze orice disfuncție observată. Respectarea standardelor, dialogul fluid între colegi și transparența față de beneficiar sunt cheile unor îngrijiri de calitate și protejate.

Tematica Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului din această ediție este „Îngrijiri sigure pentru bolile netransmisibile”, cu sloganul internațional „Safe care for life!”. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) din București a publicat date alarmante: la scară planetară, un procent de 10% dintre pacienți suportă daune în timp de tratament, iar jumătate dintre aceste cazuri ar fi putut fi evitate.

Persoanele cu afecțiuni cronice, precum tulburările cardiovasculare, neoplazii, diabetul sau problemele respiratorii, necesită un monitoring pe termen lung, ceea ce crește expunerea la riscuri. Mitigarea acestor amenințări cere modernizarea serviciilor, o coordonare excelentă a fluxurilor de îngrijnire și o participare activă a bolnavilor în luarea deciziilor.

Comunicatul INSP subliniază că indivizii cu afecțiuni cronice nu trebuie tratați ca receptivi pasivi, ci ca parteneri egali în identificarea pericolelor și în modelarea soluțiilor. Implicarea lor directă în proiectarea și liverea serviciilor medicale este esențială pentru un mediu terapeutic mai sigur și eficient.