Hantavirusul ne amenință viața?
Trei decese la bordul unei nave de croazieră au pus în alertă autoritățile sanitare internaționale, declanșând investigații privind un posibil focar de hantavirus. Organizația Mondială a Sănătății monitorizează atent situația, însă specialiștii români sunt optimiști, afirmând că riscul pentru populația locală rămâne scăzut.
Știri de ultimă oră
Somnul la vârsta de aur: Cum se schimbă odihna după 65 de ani
Hipertensiunea Pulmonară: Pacienții și Medicii Cer Diagnosticare Rapidă și Tratament Modern
Infarct la tineri: Semnale de alarmă și stil de viață nesănătos
Somn după trezire: Semnal de alarmă pentru sănătateVirusul nu se transmite, de obicei, de la om la om, ci prin contact direct cu rozătoare infectate.
La începutul lunii mai 2026, o navă de croazieră care efectua o călătorie între Ushuaia (Argentina) și Capul Verde a raportat apariția unor cazuri suspecte de hantavirus. La bord se aflau 147 de pasageri și membri ai echipajului. Până pe 4 mai 2026, au fost identificate șapte cazuri – două confirmate de laborator și cinci suspecte. Din păcate, trei persoane au decedat, un pacient se află în stare critică, iar alte trei prezintă simptome ușoare.
Îmbolnăvirile au debutat între 6 și 28 aprilie 2026. Pacienții au prezentat inițial febră și probleme digestive, care s-au agravat rapid, evoluând spre pneumonie, insuficiență respiratorie acută și, în unele cazuri, șoc.
Hantavirusurile reprezintă o familie de virusuri răspândite la nivel global, care pot provoca afecțiuni severe și chiar letale la oameni. Aceste virusuri sunt transmise de rozătoare, care acționează ca vectori naturali. Fiecare tip de hantavirus este, de obicei, asociat cu o anumită specie de rozătoare și o anumită regiune geografică.
În România, infecția cu hantavirus nu reprezintă, în acest moment, un motiv de îngrijorare majoră.
Conform datelor deținute, virusul nu se transmite de la om la om.
Vorbim despre o boală care se contractează prin contact direct sau indirect cu rozătoarele, ceea ce explică apariția unor cazuri izolate, așa cum se întâmplă în fiecare an.
De obicei, numărul de îmbolnăviri este redus, iar majoritatea formelor sunt ușoare și nu necesită intervenție medicală complexă.
Există, însă, și situații grave, în care sunt afectați plămânii sau rinichii, iar boala poate deveni severă și pune viața în pericol, a explicat pentru Digi24. ro medicul infecționist Adrian Marinescu.
Hantavirus pe mare: O nouă amenințare?
Cum se manifestă infecția cu hantavirus?
Hantavirusurile sunt clasificate în funcție de regiunea geografică și de tipul de boală pe care îl provoacă.
Sindromul pulmonar cu hantavirus (HPS)
HPS este o afecțiune gravă, care afectează plămânii și poate fi fatală. Simptomele apar, de regulă, la 1-8 săptămâni după contactul cu rozătoare infectate. Inițial, pacienții se confruntă cu oboseală accentuată, febră, dureri musculare (în special la nivelul coapselor, șoldurilor, spatelui și umerilor), dureri de cap, amețeli, frisoane, greață, vărsături, diaree și dureri abdominale.
În stadiul avansat, care poate apărea la aproximativ două săptămâni după debut, apar tuse, dificultăți de respirație și senzație de presiune în piept, cauzată de acumularea de lichid în plămâni.
Boala poate evolua rapid spre insuficiență respiratorie.
Febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS)
HFRS este o formă severă de boală care afectează rinichii.
Simptomele apar, de obicei, la 1-2 săptămâni după expunere, dar în cazuri rare pot apărea chiar și după 8 săptămâni. Debutul este brusc, cu dureri intense de cap, dureri lombare și abdominale, febră, frisoane, greață și tulburări de vedere (vedere încețoșată). Alte semne posibile includ înroșirea feței, inflamația sau roșeața ochilor și erupții cutanate.