Anevrismele cerebrale: Cauze, riscuri și soluții minim invazive

Anevrismul cerebral: o amenințare ascunsă ce poate fi tratată acum!

Dr. Stefanița Toma de la Spitalul Memorial ne lămurește astăzi despre anevrismele cerebrale: de ce apar și cum pot fi reparate cu ajutorul tehnicilor moderne.

Știri de ultimă oră

Descoperire medicală: Un metabolit natural vindecă leziunile intestinale cauzate de HIVTestul simplu care te ferește de accidentul vascular cerebral„E-Sănătatea Mea”: Românii primesc portofelul digital de sănătate din septembrieTest de sânge: Alzheimer, depistat cu 10 ani înainte

Iată ce trebuie să știm:

Depozitele de calciu și plăcile aterosclerotice rigidizează vasele de sânge, făcând ca arterele să-și piardă flexibilitatea de a se adapta la schimbările de tensiune arterială. Zonele dintre segmentele vasculare întărite devin vulnerabile, iar presiunea sângelui poate favoriza apariția anevrismelor cerebrale.

Aceste anevrisme, alături de vasele blocate și malformațiile vasculare, pot fi acum tratate prin proceduri minim invazive, fără a mai fi nevoie de chirurgia clasică, deschisă.

Anevrismul cerebral: De ce apare și cum îl putem trata?!

Astăzi, conceptul de neurochirurgie prin „gaură de cheie” (keyhole neurosurgery) a revoluționat intervențiile. Această abordare minim invazivă permite operații cu incizii mult mai mici decât în trecut, după cum a explicat Dr.

Stefanița Dima, neuroradiolog intervențional la Spitalul Memorial București, într-un interviu exclusiv pentru DC Medical și DC News. În neuroradiologia intervențională, accesul se face printr-un vas sanguin, cel mai adesea prin artera radială, printr-o incizie de doar câțiva centimetri.

În ultimii ani, incidența anevrismelor cerebrale a crescut cu aproximativ 12% în populația europeană, conform unui studiu al Institutului Național de Cercetare Medicală.

Printre factorii de risc se numără hipertensiunea cronică, fumatul și consumul excesiv de alcool, dar și predispoziția genetică. Vestea bună este că procedurile moderne de embolizare cu microcatetere permit blocarea fluxului sanguin către anevrism în doar câteva minute, reducând semnificativ riscul de recidivă. Pacienții monitorizați post-intervenție beneficiază de imagistică de înaltă rezoluție, cum ar fi RMN-angiografia, pentru a detecta din timp eventualele complicații.