Cum afectează ficatul numărul de cești de cafea pe zi?
Ce se întâmplă cu ficatul când consumăm cafea și câte cești pe zi sunt legate de cel mai mare beneficiu
Știri de ultimă oră
Dr. Larisa Răduț: Infecțiile respiratorii la copii sunt majoritar virale – vaccinarea rămâne cheia protecției
Cancer terminal: ce se întâmplă când tratamentul nu mai poate vindeca boala
Cinci cuvinte, cinci calcule: cum testează psihologii memoria și atenția
Testul de sânge care ar putea detecta Alzheimerul înainte de simptome – Prof. Peter JennerUn cercetare extinsă, realizată pe o probă de aproximativ 350.000 de indivizi, a evidențiat legăturile dintre consumul de cafea și diferite aspecte ale sănătății ficatului, inclusiv riscurile de ciroză, cancer hepatic și deces din cauze hepatice. Acest studiu, bazat pe datele din UK Biobank, a urmărit participanții timp de o perioadă medie de 13 ani, oferind informații valoroase despre efectele pe termen lung ale acestei băuturi.
Datele colectate au permis analizarea unor tendințe clare, dar și a unor nuance importante în legătură cu doza optimă de cafea pentru beneficiul ficatului.
În cadrul analizei, s-a observat că consumul moderat de cafea, situat între două și patru cești pe zi, a fost asociat cu cea mai semnificativă parte din efectul protector constatat. Deși unele rezultate au sugerat că o consumație mai mare, de cinci cești sau mai multe, poate duce la reduceri suplimentare ale riscului, acest avantaj nu a crescut proporțional pentru toate patologiile hepatice investigate.
De exemplu, pentru ciroză, reducerea riscului a fost de aproximativ 20% la 1-2 cești, a ajuns la 35% la 3-4 cești și a scăzut ușor la 32% la cinci sau mai multe cești pe zi.
La carcinomul hepatocelular, efectul a fost mai puternic: 24% la 1-2 cești, 35% la 3-4 cești și 47% la cinci sau mai multe cești zilnici. Pentru decesul dus bolilor hepatice, reducerile au fost de 31% la 1-2 cești, 41% la 3-4 cești și 42% la cinci sau mai multe cești.
Aceste valori indică că, deși consumul mai ridicat poate aduce beneficii suplimentare în anumite cazuri, nu există o linie dreaptă de progresie a efectului protector.
Mai precis, pentru ciroză și mortalitatea hepatică, beneficiul nu a continuat să crească semnificativ peste pragul de 3-4 cești, iar în cazul cancerului hepatic, deși s-a observat o creștere la cinci cești sau mai multe, diferența față de 3-4 cești nu a fost suficient de mare pentru a justifica o consumație foarte ridicată ca strategie optimă.
Aceasta sugerează că intervalul de 2-4 cești pe zi reprezintă o zonă de echilibru, unde se concentrează o mare parte din efectul beneficios observat.
Un aspect esențial al studiului este că efectele favorable au fost identificate atât la consumarea de cafea cu cofeină, cât și la cea decofeinizată. Acest lucru indică că compușii responsabili de efectul protector nu se limitează strict la cofeină.
Deși această substanță are roluri bine cunoscute în stimularea sistemului nervos central, datele sugeră că alte componente ale cafelei – cum ar fi polifenolii, acidii clorogenici și alte antioxidanți – pot contribui semnificativ la modularea proceselor hepatice.
Acesti compuși sunt cunoscuți pentru proprietățile lor antiinflamatorii și antioxidante, care pot influența stresul oxidativ, reducerea infiltrației de grăsime, precum și activarea căilor implicate în fibroză și regenerarea celulelor hepatice.
Pentru a aprofunda mecanismele biologice, cercetătorii au analizat și datele de imagistică prin rezonanță magnetica (RMN) ale participanților.
Au fost identificate asocieri între un consum mai mare de cafea și unele indicatori favorabili la nivelul ficatului: o reducere a grăsimei hepatice, nivele mai basse de fier acumulat în ficat și o diminuare a semnelor de fibroinflamație.
Este studiul observațional?
Aceste modificări structurale au fost susținute de analiza proteomică, care a arătat o creștere a nivelurilor unor proteine implicate în sinteza hepatocelulară și regenerarea țesutului ficar, simultan cu o scădere a markerilor asociati cu activarea fibrozelor și cu fagocitozarea macrofagală.
Aceste date ofer un suport biologíc la observațiile epidemiologice, sugerând că cafeaua poate influența ficatul prin mai multe căi, nu numai prin acțiunea stimulatoare a cofeinei.
Un punct important de menționat este că studiul a fost observațional în natură. Acest tip de cercetare permite identificarea de asocieri, dar nu poate confirma cu certitudine o relație de cauză și efect între consumul de cafea și protecția ficatului.
Există posibilitatea ca faktori de confuzie reziduali – precum stilul de viață general, alimentația, activitatea fizică sau alte obiceii sănătoși – să contribuie la rezultatele observate.
De exemplu, persoanele care consumă regulat cafea pot avea și alte comportamente benefice, precum o alimentație mai echilibrată sau o mai mare atenție la sănătate, care ar putea explica, în parte, efectele favorable.
De aceea, cercetătorii evită să concluzioneze că cafeaua, în sine, prevenește direct bolile hepatice, iar ele subliniază necesitatea de studii experimentale sau interventionale pentru a valida aceste ipoteze.
În ceea ce privește influența aditivelor, cercetătorii au verificat dacă adăgarea de zahăr sau de edulcorți artificiali modifice efectele protectoare ale cafelei. Rezultatele au arătat că niciuna dintre aceste modificări nu a dus la schimbări semnificative în asocierile dintre consumul de cafea și cele trei rezultate clinice principale: ciroză, carcinom hepatocelular și deces din cauze hepatice.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că consumul de zahăr este recomandat, mai ales în contexte precum boala ficatului gras asociată disfuncției metabolice (MASLD), unde un aport excesiv de zahăr poate agrava starea.
Doctorul David Johnson, expert în gastroenterologie, a subliniat că, deși cafeaua poate avea un efect benefic, aceasta nu trebuie considerată ca un tratament pentru MASLD sau ca un agent capabil să inverseze fibroza hepatică.
El a avertizat clar: „Cafeaua nu tratează MASLD și cafeaua nu inversează fibroza”.
Pentru pacienții cu MASLD sau cu risc crescut de boală hepatică, abordarea rămâne centrată pe modificările de stil de viață: controlul greutății, reducerea factorilor de risc metabolici, o alimentație echibuită și activitatea fizică regulată. În unele cazuri, există terapii farmacologice specifice, dar o consumare excesivă de cafea nu poate compensa deficits în aceste domenii.
De aceea, mesajul nu este că toți ar trebui să înceapă să beau cafea pentru a-și proteja ficatul, ci că, pentru cei care o consumă deja și o tolerează bine, există dovezi care susțin o asociere favorabilă cu unele aspecte ale sănătății ficatului, în special atunci când se consumează între două și patru cești pe zi.
Pentru consumul zilnic, intervalul de 2-4 cești pare să ofere cel mai bun raport beneficiu-risc, iar orice recomandare trebuie să fie condiționată de toleranța individuală și de contextul general al sănătății.
Cafeaua rămâne, deci, doar una dintre piesele dintr-un puzzle mai mare, iar protecția ficatului depinde de o abordare cuprinzătoare, nu de o singură băutură.
