Ce au descoperit științificii în experimentele cu cafea?
Într-un studiu publicat în aprilie în revista „Nature Communications”, neuroștiințificii au descoperit că cafeaua fără cofeină poate îmbunătăți funcțiile cognitive, în special memoria. Rezultatele arată că, pe lângă stimularea cofeinei, alți compuși din cafea influențează sănătatea cerebrală.
Știri de ultimă oră
Dr. Larisa Răduț: Infecțiile respiratorii la copii sunt majoritar virale – vaccinarea rămâne cheia protecției
Cancer terminal: ce se întâmplă când tratamentul nu mai poate vindeca boala
Cinci cuvinte, cinci calcule: cum testează psihologii memoria și atenția
Testul de sânge care ar putea detecta Alzheimerul înainte de simptome – Prof. Peter JennerUn test controlat a implicat 31 de participanți care au renunțat la cafea timp de două săptămâni, eliminând complet cofeina și alte substanțe. În această perioadă, s-au observat schimbări semnificative în microbiomul intestinal, analizat prin amprenta bacteriilor din fecale. După absența cafelei, jumătate dintre participanți au primit cafea fără cofeină, iar cealaltă jumătate a consumat cafea cu cofeină, fără să știe care variantă primeau. Această dublă temă a permis cercetătorilor să izoleze efectul specific al cofeinei asupra creierului și a microbiomului.
Reintroducerea a patru porții de cafea instant pe zi, pe parcursul a trei săptămâni, a generat modificări acute ale microbiomului, indiferent de prezența cofeinei.
Ce face cafeaua diferită?
Participanții au raportat, de asemenea, o scădere a stresului, a simptomelor depresive și a impulsivității, chiar și în cazul variantei fără cofeină. Aceasta sugerează legături între starea de bine, funcțiile cognitive și flora intestinală.
Un aspect surprinzător a fost că, în ciuda influenței cofeinei asupra atenției și vigilenței, îmbunătățirile semnificative la testele de memorie au fost rezervate exclusiv participanților care au consumat cafea fără cofeină. Ei au obținut scoruri mai bune la evaluări care implicau memorarea și reamintirea unui set de cuvinte, precum și la testarea capacității de a reține locații în memorie.
În contrast, cei care au consumat cafea cu cofeină nu au înregistrat astfel de îmbunătățiri.
John Cryan, profesor la University College Cork din Irlanda, explică că cafeaua este mult mai mult decât cofeină.
Cum influențează microbiomul intestinal sănătatea cerebrală?
„Nu este doar un stimulent; este un complex dietetic care interacționează cu microbiomul intestinal, cu metabolismul și chiar cu starea noastră emoțională”, spune el.
Cafeaua conține polifenoli – compuși vegetali cu proprietăți antioxidante – care pot servi ca hrană pentru bacteriile intestinale. În acest sens, cafeaua poate „activa” anumite specii bacteriene, schimbând modul în care acestea comunică cu creierul.
Acest concept se aliniază cu ideea de psihobiotice, termen introdus de Cryan și colegul său Ted Dinan în 2013. Psihobioticele se referă la modul în care probioticele și alți compuși din dieta noastră pot „proiecta” microbiomul intestinal pentru a îmbunătăți sănătatea psihică. În prezent, Cryan explorează modul în care cafeaua poate fi inclusă în această ecuație și cum polifenolii săi pot influența sănătatea creierului prin intermediul microbiomului.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru viața de zi cu zi?
Studiile recente subliniază importanța axei intestin‑creier. Microbii din tractul gastrointestinal nu doar că procesează alimentele, dar produc și metabolite care pot traversa bariera sânge‑creier și pot afecta funcțiile neuronale. În cazul experimentului, modificările microbiene provocate de cafea au fost asociate cu îmbunătățiri în memoria de lucru și cu reducerea stresului perceput. Deși nu se poate confirma cauzalitatea în mod direct, rezultatele oferă indicii că există o legătură strânsă între alimentație, microbiom și sănătatea cognitivă.
Pe lângă efectele asupra memoriei, cafeaua decofeinizată a demonstrat potențialul de a stimula starea de alertă și de a îmbunătăți funcțiile cognitive, chiar și fără cofeină. Pentru cei sensibili la stimulentul cofeinei sau care doresc să evite efectele secundare, cafeaua fără cofeină poate reprezenta o alternativă sănătoasă. În plus, includerea acesteia într-o dietă echilibrată poate susține un microbiom intestinal sănătos, contribuind la un echilibru digestiv și la o stare emoțională bună.
Cryan recunoaște că studiul are dimensiuni reduse și că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. „Este un studiu de dimensiune mică, care ridică numeroase întrebări”, afirmă el.
Pentru a consolida concluziile, sunt necesare cercetări suplimentare care să investigheze mecanismele exacte prin care polifenolii din cafea influențează microbiomul și, prin intermediul acestuia, funcțiile cognitive.
Care sunt limitele studiului și ce urmează?
De asemenea, ar fi util să se exploreze și efectele pe termen lung ale consumului de cafea fără cofeină.
Descoperirile recente subliniază că trebuie să privim cafeaua dincolo de cofeină. Polifenolii săi, interacțiunea cu microbiomul intestinal și impactul asupra metabolismului pot avea beneficii semnificative pentru creier.
Consumând cafea decofeinizată, poți susține memoria, starea de alertă și bunăstarea generală, fără a te confrunta cu efectele stimulante ale cofeinei.
