Un mecanism comun stă în spatele unui grup de mutații prezente în 20% din cancere

Cum favorizează mutațiile dezvoltarea bolii?

Cercetători de la Weill Cornell Medicine au identificat un mecanism comun în spatele unei familii de mutații care apar în aproximativ 20% din cancerele umane. Studiul, publicat pe 28 octombrie în revista Nature, arată cum aceste mutații favorizează dezvoltarea bolii prin modificarea modului în care genele interacționează cu o proteină de reglare specifică. Rezultatele deschid calea către noi strategii terapeutice pentru mai multe tipuri de cancer.

Știri de ultimă oră

Slăbești fără să mănânci mai puțin: studiu clinic dezvăluie metodaCombinație de medicamente prelunge supraviețuirea în cancer avansat de rinichiVaccinul BCG pentru nou-născuți: o fiolă = 20 de dozeScor de admitere previzionează riscul de tromboză la pacienții cu pancreatită

Echipa a analizat cum mutațiile modifică accesibilitatea genelor față de o proteină de reglare. Această schimbare împinge celulele spre creștere necontrolată. Înțelegând acest mecanism, cercetătorii pot concepe tratamente care vizează cauza rădăcină, nu doar simptomele.

Ce înseamnă pentru viitorul tratamentelor?

Mutațiile nu acționează izolat. Ele funcționează modificând legarea proteinei de reglare cu ADN-ul. Când această legare se schimbă, genele care ar trebui să fie tăcute devin active, hrănind creșterea tumorii. Acest mecanism explică de ce aceste mutații apar în atâtea tipuri diferite de cancer.

Descoperirea deschide o cale pentru terapii țintite. În loc să tratezi fiecare tip de cancer separat, medicii ar putea dezvolta medicamente care restaurează accesibilitatea normală a genelor. Această abordare ar putea ajuta pacienții cu profilul specific de mutații.

Ce cancere sunt afectate de această familie de mutații? Familia de mutații apare în aproximativ 20% din cancerele umane. Ea acoperă mai multe tipuri de tumoare, făcând-o o țintă largă pentru dezvoltarea terapiilor.

Întrebări frecvente

Cum modifică aceste mutații reglarea genelor? Ele schimbă accesibilitatea genelor față de o proteină de reglare. Această schimbare permite genelor care ar trebui să rămână tăcute să se activeze, favorizând diviziunea celulară necontrolată.

Când au fost publicate rezultatele? Studiul a apărut în Nature pe 28 octombrie. A fost realizat de cercetători de la Weill Cornell Medicine.