Analiză de sânge detectează boala Crohn cu zece ani înainte de diagnostic

Studiul a inclus un total de 500 de persoane, împărțite în trei grupuri

Teste de sânge identifică semnale imunitare ale bolii Crohn cu un deceniu înainte de diagnostic

Știri de ultimă oră

Berea frecventă poate deteriora sănătatea sexuală a bărbațilorCinci alimente care reduc colesterolul și înlocuiesc carneaVitamina D ar putea reduce cu 58% riscul de cancer colorectal în rândul persoanelor cu niveluri scăzute de acest nutrientSănătatea inimii femeilor: ghiduri noi, acțiune din pubertate

Rezultatele unui studiu recent sugerează că modificări specifice ale sistemului imunitar pot fi detectate în sânge cu până la zece ani înainte ca un individ să primească diagnosticul oficial pentru boala Crohn sau colită ulcerativă. Această descoperire, prezentată pe 19 octombrie 2026 în cadrul congresului european de gastroenterologie UEG Week desfășurat la Barcelona, deschide perspective noi pentru dezvoltarea unor teste capabile să identifică riscul de boli inflamatorii intestinale mult înainte de debutul simptomelor.

Echipa de cercetători a analizat răspunsurile imunitare la aproximativ 357.000 de antigene, incluzând componente ale bacteriilor, virusurilor, alimentelor și a propriilor țesuturi ale organismului. Prin această analiză amplă, au fost identificate 123.980 de anticorpi unici. Un aspect cheie al studiului a fost reducerea diversității răspunsurilor imunitare observată la participanții care ulterior au dezvoltat aceste afecțiuni, în comparație cu persoanele rămase sănătoase. Mai mult, anumite reacții imunitare prezentau semnalizare specifică fiecărei boli, sugerând că procesele biologice subzace inflamației intestinale pot iniția cu mult înainte ca pacientul să consulte medicul pentru simptome digestive.

Studiul a inclus un total de 500 de persoane, împărțite în trei grupuri distincte. Dintre aceștia, 200 au dezvoltat ulterior boala Crohn, 200 au primit diagnosticul de colită ulcerativă, iar 100 au format grupul de control, neafectat de aceste afecțiuni. Cercetătorii au lucrat cu aproximativ 2.000 de probe de ser, recoltate la momentul diagnosticului și cu doi, patru și zece ani înainte de acesta. Această abordare retrospectivă a permis urmărirea modificărilor imunitare care preced apariția bolii.

În cazul participanților care au fost ulterior diagnosticați cu boala Crohn, s-au observat răspunsuri imunitare crescute împotriva anumitor herpesvirusuri și a flagelinei bacteriene. Flagelina este o proteină din structura flagelilor, adică formațiuni care permit deplasarea unor bacterii. Răspunsurile imunitare împotriva acestei proteine au fost mai pronunțate la persoanele care au dezvoltat forme complicate de boală Crohn sau forme care afectau ileonul, ultima porțiune a intestinului subțire. În paralel, s-a identificat o diminuare progresivă a răspunsurilor imunitare împotriva unor bacterii încapsulate, microorganisme care posedă un înveliș extern de protecție. Este important de precizat că aceste modificări nu demonstrează că respectivele infecții sunt cauza directă a bolii, ci doar indică diferențe în modul în care sistemul imunitar reacționează.

Pentru colita ulcerativă, profilul imunitar a fost parțial diferit. Au fost înregistrate răspunsuri crescute împotriva herpesvirusurilor și a autoantigenelor, adică structuri proprii organismului care sunt recunoscute de sistemul imunitar. Aceste diferențe ar putea facilita, în viitor, o identificare separată a riscului pentru cele două afecțiuni. Pentru a procesa volumele mari de date generate de analiza a sute de mii de antigene, cercetătorii au folosit modele de învățare automată. Performanța acestor modele a fost măsurată prin indicatorul AUC (Area Under the Curve), unde 0,5 corespunde unei performanțe aleatorii, iar 1,0 unei diferențieri perfecte. Pentru boala Crohn, modelul a atins o valoare AUC de 0,90, bazându-se pe profile de anticorpi disponibile cu până la zece ani înainte de diagnostic. În cazul colitei ulcerative, valoarea a fost de 0,84.

Pentru colita ulcerativă, profilul imunitar a fost parțial diferit

De asemenea, s-a evaluat capacitatea de a distinge persoanele care vor dezvolta forme complicate ale bolii de cele cu evoluție mai ușoară, obținând o performanță de 0,85. Totuși, o valoare AUC de 0,90 nu echivalează cu o rată de identificare de 90%, ci reflectă capacitatea generală a testului de a separa cele două categorii.

Boala Crohn este o afecțiune inflamatorie cronică a tractului digestiv care poate afecta orice segment al tubului digestiv, de la cavitatea bucală până la anus, deși apare cel mai frecvent la nivelul intestinului subțire și colonului. Inflamația poate afecta mai multe straturi ale peretelui intestinal, generând leziuni și complicații. Simptomele frecvente includ diareea persistentă, dureri abdominale, pierdere neintenționată de greutate, oboseală și scăderea poftei de mâncare. În formele complicate, pot apărea fistule, abcese și îngustări intestinale. Deși nu există încă un tratament curativ definitiv, terapiile disponibile pot controla inflamația și reduce riscul complicațiilor.

Diagnosticul este adesea întârziat deoarece simptomele inițiale semănă cu cele ale altor afecțiuni digestive, cum ar fi infecțiile intestinale, intoleranțele alimentare sau sindromul de intestin iritabil. Intensitatea simptomelor variază semnificativ de la un pacient la altul, iar unele persoane prezintă manifestări ușoare și nespecifice timp îndelungat. Confirmarea diagnosticului necesită corelarea simptomelor cu analize de sânge, teste fecale, investigații endoscopice și, dacă e necesar, examinări imagistice. Colonoscopia cu biopsii rămâne o investigație esențială. Niciunul dintre aceste teste curente este echivalent cu analiza experimentală a anticorpilor prezentată în studiu.

Dr. Arno Bourgonje, autorul principal și cercetător afiliat University Medical Center Groningen din Țările de Jos, a subliniat că profilurile de anticorpi asociate formelor complicate pot fi observate încă dintr-o etapă preclinică. Această constatare ar putea ajuta la identificarea persoanelor care necesită o monitorizare mai atentă, de exemplu la persoanele cu antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale. Cercetătorii intenționează să verifice dacă aceste profile pot diferenția pacienții cu forme severe de cei cu evoluție benignă, ceea ce ar permite adaptarea strategiilor terapeutice.

Deși descoperirea este promițătoare, testul nu este încă disponibil în laboratoarele obișnuite. Rezultatele au fost prezentate la un congres științific și necesită validare suplimentară. Autorii subliniază necesitatea repetării cercetării în populații mai mari și mai diverse, cu urmărire prospectivă. Trebuie stabilit dacă modelele de anticorpi aduc informații suplimentare față de istoricul familial și markerii existenți. O altă provocare majoră este transformarea analizei experimentale, care a evaluat sute de mii de antigene, într-un test mai simplu, accesibil și reproductibil. Chiar dacă un test poate identifica persoane cu risc crescut, medicii trebuie să demonstreze că utilizarea lui conduce la un diagnostic mai rapid și la rezultate clinice superioare. Un rezultat pozitiv nu ar trebui să genereze automat o diagnosticare, ci să declanșeze o monitorizare mai strictă.