Dioxidul de carbon, adevărata cauză a sufocării

Oxigenul nu este vinovatul sufocării!

Un nou studiu arată că dioxidul de carbon, și nu oxigenul, este principalul vinovat pentru senzația de sufocare. Această descoperire ar putea schimba modul în care pacienții sunt monitorizați și tratați, în special cei conectați la ventilatori.

Știri de ultimă oră

Cunoștințele medicale reduc costurile inutile din sănătateÎngrijirea hematologică a femeilor: O provocare globală, soluții la îndemânăAderența la tratament: cheia succesului în medicina modernăRomânia, pionier european: Test de sânge revoluționar pentru durere și afecțiuni mintale

Respirația este unul dintre procesele pe care le considerăm de la sine înțelese până când simțim că nu primim suficient aer. Medicii tradiționali evaluează această problemă prin măsurarea saturației de oxigen din sânge (SpO2), dar noile cercetări sugerează că această metodă poate ascunde adevărata suferință a pacientului.

Ce ne face să simțim că nu putem respira?

Cercetătorul biomedicin Erica Heinrich de la Universitatea din California, Riverside, a realizat un studiu publicat în revista Respiratory & Neurobiology.

Studiul arată că în absența oxigenului în sângele normal, utilizarea acestei metode poate duce la mai mult de 70 de tipuri diferite de dificultăți de respirație.

Participanții au modificat cu atenție nivelurile de oxigen și dioxid de carbon din aerul respirat, astfel încât cercetătorii să poată observa ceea ce influențează cel mai mult senzația de dificultate de respirație. Concluzia a fost clară: dioxidul de carbon are un impact mult mai mare asupra apariției senzației de sufocare decât nivelurile de oxigen.

Dioxidul de carbon ne sufocă, nu lipsa de oxigen?!

Pe baza acestor observații, echipa de cercetare dezvoltă un instrument bazat pe inteligență artificială care poate identifica și monitoriza în mod continuu dispnea folosind biomarcatori non-invasivi. Acest instrument ar oferi personalului medical o imagine mai precisă a confortului respirator al pacientului.

O altă descoperire surprinzătoare a studiului este că semnele externe nu reflectă întotdeauna intensitatea disconfortului respirator. Aparența poate fi înșelătoare: cel mai liniștit pacient poate suferi cel mai mult.