Ce s-a măsurat în studiu?
Consumul regulat al anumitor înlocuitori ai zahărului pare legat de o deteriorare mai rapidă a capacităților mintale. Concluzia vine dintr-o analiză lungă, desfășată pe parcursul a opt ani, care a urmărit aproximativ 13.000 de indivizi.
Știri de ultimă oră
Telefoanele mobile și cancerul cerebral: ce spune oncologul
Un sistem digital reduce cu 9% căderile la vârstnici
Tiroida și inima: când să suni alarma
Dieta mediteraneană protejează inima și creierul, arată un nou studiuRezultatele, publicate în revistă de specialitate Neurology, ridică semnale alarmante privind sănătatea creierului la adulți.
Echipa de cercetare a monitorizat 12.772 de participanți, cu o vârstă medie de circa 52 de ani.
De ce vârstă sunt afectați mai tare?
Analiza a cuprins evaluarea a șapte tipuri diferite de îndulcitori, măsurând simultan performanța cognitivă, inclusiv memoria, abilitatea de a vorbi fluid și alte funcții cerebrale. Din cele șapte substanțe testate, șase au arătat o corelație clară cu o scădere mai rapidă a funcțiilor intelectuale. Acestea sunt: aspartam, zaharină, acesulfam-K, eritritol, sorbitol și xilitol.
Un aspect remarcabil al studiului este diferențierea după vârstă. Legătura dintre consumul acestor substanțe și declinul cognitiv s-a manifestat mai puternic la cei sub 60 de ani.
Ce înseamnă „funcții cognitive”?
În cazul participanților peste 60 de ani, cercetătorii nu au putut identifica o astfel de asociere clară. Aceasta sugerează că impactul poate fi dependent de etapa de viață.
Este esențial să se înțelege că funcțiile cognitive acoperă un spectru larg: de la memoria pe termen scurt și lung, până la atenție, concentrare și viteza cu care creierul procesează date noi. Deși datele indică o asociere, nu constituie o dovadă directă de cauzalitate. Alți factori, cum ar fi stilul de viață sau calitatea alimentației generale, pot juca un rol în aceste diferențe. Cercetătorii au recunoscut și limitele metodologiei, precum dependența de auto-raportarea consumului alimentar de către subiecți, ceea ce poate introduce erori de măsurare.
În ce produse găsim aceste substanțe?
Unde se ascund aceste substanțe?
Lista este destul de largă și include băuturi carbogazoase fără zahăr, băuturi energizante cu conținut caloric redus, iaurturi și deserturi fără zahăr, diverse produse dietetice, precum și guma de mestecat.
Pentru a fi sigur, este recomandat să se verifice etichetele ingredientelor, deoarece acești compuși pot fi listate sub nume chimice sau coduri specifice.
Trebuie să renunți la „fără zahăr”?
Trebuie neapărat să renunți la produsele etichetate „fără zahăr”?
Nu neapărat. Studiul nu stabilește un nivel critic de consum și nu demonstrează că o singură băutură provoacă daune permanente. O strategie practică ar fi reducerea treptată a dependenței de gustul extrem de dulce.
Alternativa poate fi reprezentată de apă, ceaiuri neîndulcitate sau alimente cu grad redus de procesare. Această cercetare oferă o bază solidă pentru studii viitoare, dar nu este încă o sentință finală asupra efectului direct al îndulcitorilor artificiali asupra memoriei.
