Femei evaluate anual prin teste neuropsihologice riguroase!
Un nou studiu publicat în JAMA Network Open arată o legătură directă între vârsta la care o femeie intră în menopauză și riscul de a primi un diagnostic de Alzheimer la o vârstă mai tânără. Cercetătorii de la University of California San Francisco, Rush University Medical Center și University of Michigan au analizat datele a 2.603 de femei senior, urmărindu-le până la 18 ani.
Știri de ultimă oră
De ce e aproape imposibil să slăbești odată ce ai ajuns la obezitate
Haosul din notele clinice: o criză de lizibilitate care pune în pericol pacienții
Implant cerebral nou permite vorbirea și gesturile simultan
Noile structuri ale receptorilor glutamatergici pot schimba tratamentul bolilor neurologiceParticipantele, recrutate din Religious Orders Study și Rush Memory and Aging Project, aveau în medie 78 de ani la început și nu aveau demență diagnosticată anterior.
Pe parcursul studiului, fiecare femeie a fost evaluată anual prin examene clinice și teste neuropsihologice riguroase. Cercetătorii au urmărit memoria episodică, semantică și de lucru, viteza de procesare și abilitățile vizual-spațiale. Un subgrup de 774 de femei a beneficiat de RMN repetate, iar pentru 1.287 dintre ele au fost colectate date neuropatologice post-mortem.
Rezultatele au arătat că femeile care au intrat în menopauză mai devreme au experimentat o deteriorare mai rapidă a funcțiilor cognitive globale. Această tendință a fost mai puternică la memoria episodică — cea care ne ajută să amintim evenimentele personale.
Menopauza timpurie crește riscul de Alzheimer?
Deși s-au observat tendințe similare și la memoria semantică și cea de lucru, aceste legături nu au rămas semnistice după corecțiile pentru comparații multiple. Nu s-a găsit nicio legătură clară între momentul menopauzei și viteza perceptivă sau abilitățile vizual-spațiale.
Un aspect esențial al studiului este legătura cu diagnosticul clinic: pentru fiecare zece ani cu care menopauza s-a instalat mai devreme, femeile au primit diagnosticul de Alzheimer cu aproximativ 1,8 ani mai devreme. Diferența a fost mai accentuată la menopauza naturală: cele care au intrat în această fază mai devreme au acumulat mai rapid leziuni în substanța albă a creierului, vizibile la RMN.
Menopauza chirurgicală nu a produs aceleași efecte, ceea ce sugerează că hormonii naturali — mai ales estrogenul — joacă un rol protector.
Deși studiul nu dovedește o relație de cauzalitate directă, rezultatele susțin ideea că fluctuțiile hormonale din perioada reproductivă lasă amprente pe traiectoria îmbătrânirii cognitive, efecte care pot persista decenii după menopauză. Vârsta menopauzei ar putea deveni, astfel, un indicator precoce al sănătății cerebrale pe termen lung — un punct de plecare nou pentru prevenirea și managementul tulburărilor neurodegenerative.
