Persoanele cu ADHD prezintă un risc mult mai ridicat de a dezvolta demență la bătrânețe

Este crucial să se menționeze că aceste cifre reflectă o corelație, nu o

Cercetarea legăturii dintre ADHD și riscul de demență la bătrânețe

Știri de ultimă oră

Pericolul HPV la bărbați: România are cele mai mici rate de vaccinare din Uniunea EuropeanăExperți europeni și români dezbat vaccinarea la Congresul UMFVaccinul anti-cancer reduce riscul de deces în melanom cu 42%Peste 500 de copii de la sate au primit îngrijiri stomatologice gratuite în doi ani

Un studiu nou, publicat în revista JAMA Psychiatry, arată că adulții care trăiesc cu o diagnosticare de tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) prezintă o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta demență sau alte tulburări cognitive odată ce înaintează în vârstă. Totuși, specialiștii subliniază că această corelație nu confirmă o relație de cauzalitate directă între cele două afecțiuni, ci doar o asociere statistică care necesită mai multe cercetări pentru a fi înțeleasă pe deplin.

Datele analizate acoperă un eșantion de 187.341 de persoane adulte, dintre care 3.026 aveau deja un diagnostic stabilit de ADHD. Acești participanți au fost monitorizați timp de zece ani pentru a înregistra apariția problemelor de memorie și de Rezultatele arată că 6,7% din grupul cu ADHD au dezvoltat o afecțiune cognitivă, în timp ce doar 3,4% din restul participanților au prezentat o asemenea problemă.

După ce au controlat variabilele demografice, cercetătorii au descoperit că legătura dintre ADHD și riscul de declin cognitiv este și mai puternică. În ceea ce privește în special demența, analiza separată a relevat un risc de aproximativ trei ori mai ridicat pentru cei cu ADHD. Această corelație a rezistat și după ce s-au luat în calcul factori precum starea de sănătate generală, nivelul de educație, obiceiul de fumat și accesul la servicii medicale.

Este crucial să se menționeze că aceste cifre reflectă o corelație, nu o certitudine individuală. Riscul fiecărei persoane poate fluctua în funcție de vârstă, istoricul medical și alți factori personali. Termenul „deteriorare cognitivă ușoară” se referă la schimbări în memorie, atenție sau procesarea informațiilor care depășesc cele așteptate cu vârsta, dar care nu sunt încă suficient de grave încât să îndeplinească criteriile unei demențe. Această stare poate fi un precursor, dar nu duce întotdeauna la o boală neurodegenerativă; unele persoane rămân stabile sau chiar se îmbunătățesc, în funcție de cauza subiacentă.

Demenața, pe de altă parte, este un sindrom sever care afectează activitățile de zi cu zi și autonomia individului. Cauzele sunt diverse, boala Alzheimer fiind cea mai răspândită. La persoanele cu ADHD, identificarea noului declin cognitiv este mai dificilă, deoarece simptomele de concentrare și memorie de lucru sunt deja prezente din tinerețe. Mediicii trebuie să facă distincția între simptomele cronice ale ADHD și cele noi, progresive, care indică o posibilă demență.

Mecanismele exacte care leagă aceste două condiții nu sunt încă pe deplin elucidate. Autorii studiului propun mai multe ipoteze. Prima se concentrează asupra conceptului de „rezervă cognitivă”, adică capacitatea creierului de a rezista la îmbătrânire și a păstra funcțiile intelectuale în ciuda modificărilor neuronale. Este posibil ca ADHD să fie legat de diferențe în dezvoltarea sau utilizarea acestei rezerve, deși studiul nu confirmă că persoanele cu ADHD au o rezervă mai mică sau că aceasta cauzează direct demența.

O altă ipoteză privește expunerea cumulativă la factori de risc pe parcursul

O altă ipoteză privește expunerea cumulativă la factori de risc pe parcursul întregii vieți. Persoanele cu ADHD pot avea dificultăți în menținerea unor rituri regulate sau în administrarea aspectelor cotidiene, ceea ce poate afecta indirect sănătatea creierului. Factorii luați în considerație includ somnul insuficient, o alimentație dezechilibrată și un stil de viață sedentar. Aceste explicații rămân posibile, nu sunt încă mecanisme validate științific.

Rezultatele se aliniază cu alte cercetări anterioare. Un studiu din 2023, apărut în JAMA Network Open, a raportat, de asemenea, o legătură între ADHD la adulți și probabilitatea mai mare de a dezvolta demență. Faptul că mai multe analize ajung la concluzii similare subliniază necesitatea unor investigații suplimentare pentru a clarifica dacă relația este directă sau mediata de alți factori.

O limitare importantă menționată de autori este că unele diagnostice de ADHD la vârstnici pot fi de fapt simptome timpurii ale unui declin cognitiv neobservat anterior. Acest aspect subliniază importanța istoricului medical complet și a unei evaluări clinice riguroase. Deși ADHD este o tulburare de neurodezvoltare care se manifestă în copilărie, diagnosticul poate fi pus mult mai târziu. Apariția problemelor de memorie la o persoană în vârstă nu înseamnă automat prezența ADHD.

Deși nu există încă un mod garantat de a preveni demența, mai multe obiceiuri sănătoase sunt asociate cu o bună funcționare cognitivă. O alimentație echilibrată, mișcarea fizică regulată și menținerea unei greutăți adecvate protejează sănătatea inimii, care este strâns legată de creierul. Controlul tensiunii, renunțarea la fumat, limitarea alcoolului și tratarea bolilor existente sunt, de asemenea, esențiale. Somnul de calitate și activitățile intelectuale și sociale ajută la menținerea funcțiilor mentale.

Pentru persoanele cu ADHD, un sprijin medical adecvat poate ameliora simptomele și dificultățile zilnice. Totuși, nu există dovezi că un tratament specific pentru ADHD previne demența. Dacă apar probleme de memorie noi, persistente sau în agravare, este recomandat să se solicite o evaluare medicală, fie că persoana are sau nu un diagnostic anterior.

Această cercetare oferă indicii noi despre legătura dintre ADHD și sănătatea cognitivă la bătrânețe, dar nu justifică concluzia că tulburarea provoacă direct demență. Mesajul cheie este că această asociere merită a fi studiată mai adânc, în special pentru a găsi factori modificabili care să reducă riscul pe termen lung. În prezent, un stil de viață sănătos și monitorizarea medicală rămân cele mai bune măsuri pentru toți, inclusiv pentru cei cu ADHD.

Sursă foto – wirestock / Envato