Schimbările climatice, o amenințare mortală pentru sănătate?
În ultimii ani dovezile că clima ne afectează sănătatea sunt necontestabile. Totuși, un raport recent arată că liderii mondiali acordă tot mai puțină atenție consecințelor medicale în discuțiile politice internaționale.
Știri de ultimă oră
IA care ajută la alegerea tratamentului pentru tumoarea cerebrală la copii
De ce o noapte fără somn crește riscul de infarct
Un exercițiu simplu scade tensiunea cu aproape 10 mmHg
Test de sânge detectează recidiva cancerului pulmonar cu 17 luni înainteRaportul Countdown 2026, publicat în The Lancet, estimează că valurile de căldură au cauzat 710.000 de decese în 2023, din care 71% sunt atribuite schimbărilor climatice provocate de om.
Cercetătorii au comparat numărul de decese legate de căldură la temperaturile reale cu cel așteptat într-o lume fără încălzirea antropogenică; diferența reprezintă decesele în exces asociate cu schimbările climatice.
Căldura poate provoca căldură fatală și agravează afecțiuni preexistente, precum bolile de inimă și rinichi. Această cifră este o estimare statistică, nu un număr exact de decese individuale direct cauzate de încălzirea globală.
Rinichii, un semn de avertizare al creșterii pericolului?
În același timp, procentul de țări care au discutat legătura dintre schimbările climatice și sănătate în dezbaterile Adunării Generale a ONU a scăzut de la 66% în 2021 la doar 26% în 2025. Aceste dezbateri, adunări anuale în care liderii mondiali abordează diverse probleme internaționale, au fost puse în evidență de valurile de căldură record din Europa în vara 2026.
Un studiu asupra a 854 de orașe europene a estimat peste 50.000 de decese legate de căldură în acea vară, din care aproximativ două treimi sunt atribuite încălzirii antropogene.
Cercetătorii au folosit aceeași metodă de comparare a mortalității la temperaturile reale cu cea așteptată fără încălzirea suplimentară.
Schimbările climatice concurează cu probleme politice mai imediate, cum ar fi prețurile energiei, presiunile economice și conflictele internaționale.
Beneficiile pentru sănătate ale reducerii emisiilor pot apărea cu întârziere, în timp ce guvernele trebuie să răspundă la evenimentele de astăzi. Dar scăderea mențiunilor în discursurile ONU nu înseamnă neapărat că guvernele acționează mai puțin. Analiza Lancet Countdown a arătat că 93% dintre angajamentele naționale privind clima din 2025 au menționat sănătatea.
Beneficii pentru sănătate deja vizibile!
Guvernele pot acționa și prin sisteme de avertizare pentru valurile de căldură, transporturi mai curate sau reglementări de construcție, fără a face referire constantă la schimbările climatice în discursurile internaționale.
Întrebarea mai importantă este dacă politicile oferă protecție măsurabilă. Anunțarea unui plan oferă puțin confort dacă persoanele vulnerabile rămân expuse la căldură periculoasă sau dacă serviciile de sănătate nu au resurse pentru a răspunde.
Ca specialist în rinichi, am motive particulare de îngrijorare. Boala cronică a rinichilor afectează sute de milioane de oameni la nivel global. Rinichii filtrează deșeurile din sânge și mențin echilibrul de apă și sare, făcându-i vulnerabili când căldura extremă perturbă acest echilibru. Studiile recente asociază temperaturile ridicate cu un număr crescut de afecțiuni renale.
Stresul termic și deshidratarea pot contribui la leziuni renale acute, în special la persoanele care lucrează în condiții calde și la cei cu probleme de sănătate preexistente.
Dacă expunerea repetată la căldură accelerează boala cronică a rinichilor la populația generală rămâne o întrebare de cercetare importantă. Poluarea aerului poate afecta, de asemenea, sănătatea rinichilor. O revizuire sistematică a găsit asocieri între expunerea la mai mulți poluanți aerieni comuni și indicatori mai slabi ai funcției renale.
Biodiversitatea, biblioteca vieții!
Unele măsuri climatice pot îmbunătăți sănătatea mult înainte ca beneficiile reducerii încălzirii globale să devină evidente. Energie curată poate reduce poluarea dăunătoare a aerului.
Lancet Countdown estimează că reducerea poluării legate de combustibili fosili a prevenit aproximativ 323.000 de decese premature anual în cel puțin 77 de țări. Copacii oferă umbră și răcire în orașe, iar mlaștinile restaurate pot ajuta la gestionarea inundațiilor și la susținerea biodiversității.
O revizuire a cercetărilor privind copacii urbani a arătat beneficii consistente de răcire, deși eficacitatea lor depinde de clima locală și de modul în care sunt proiectate orașele.
Sistemul de sănătate are, de asemenea, responsabilități. Acesta reprezintă aproximativ 5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Reducerea deșeurilor și a utilizării inutile a resurselor poate contribui la un serviciu mai sustenabil, cu condiția ca îngrijirea pacienților să fie protejată.