Pot perioadele foarte lungi de odihnă să perturbe ritmul circadian?
Durata odihnii nocturne pare a fi un factor decisiv în longevitate, conform concluziilor unui studiu amplu desfășurat pe parcursul a treizeci de ani.
Știri de ultimă oră
Vitamina D3 poate deveni periculoasă pentru inimă dacă este administrată greșit
West Nile în România: 95 de cazuri confirmate și cinci decese
Atenție la pauzele de tratament: riscul de AVC crește brusc la oprirea medicamentelor GLP-1
Șapte obiceiuri simple pentru a scădea zahărul din sângeDatele colectate și analizate de o echipă de cercetători din Taiwan, publicate recent în revista de specialitate Journal of Sleep Research, sugerează existența unei legături directe între somnul excesiv și probabilitatea unei decese înainte de vârsta medie a vieții.
Participanții la acest proiect științific au depășit numărul de 3.000 de indivizi, iar monitorizarea lor constantă a permis stabilirea unor corelații clare între comportamentele de somn și starea generală de sănătate pe termen lung.
Rezultatele obținute indică faptul că punctul optim pentru sănătate se situează într-un interval specific de timp dedicat somnului. Cea mai redusă rată a mortalității a fost înregistrată la persoanele care, în medie, se odihneau între șapte și opt ore pe noapte. În această categorie, statistica a relevat un număr de 10,57 decese la fiecare 1.000 de subiecți în perioada de studiu. Pe de altă parte, deficitul de somn, definit prin o durată sub șase ore, a dus la o ușoară creștere a indicatorului, ajungând la 10,97 decese la 1.000 de persoane.
Totuși, cea mai alarmantă cifră a fost asociată cu somnul prelungit, adică peste nouă ore zilnic, unde rata mortalității a atins 11,27 decese la 1.000 de persoane.
Această diferență nu este neglijabilă, analiza indicând că indivizii care dorm mai mult de nouă ore au avut un risc cu aproximativ 17% mai mare de a deceda din orice cauză comparativ cu grupul de referință. Cercetătorii au identificat tensiunea arterială ca fiind unul dintre mecanismele care ar putea explica parțial această asociere negativă.
Deși legătura nu este una de cauzalitate directă, ci mai degrabă o corelație, datele sugerează că somnul extins poate fi un semnal de alarmă pentru diverse disfuncții fiziologice.
Persoanele care petrec mult timp în somn tind să prezinte mai frecvent hipertensiune arterială sau niveluri ridicate ale markerilor inflamatori, ambele condiții fiind implicate în dezvoltarea bolilor cardiovasculare și a accidentelor vasculare cerebrale.
Ce alerte există privind virusul West Nile, cu 95 de cazuri confirmate și 5
În plus, perioadele foarte lungi de odihnă ar putea perturba ritmul circadian, influențând negativ reglarea hormonală și funcționarea sistemului imunitar. Este esențial de menționat că studiul nu dovedește că somnul lung cauzează direct o viață mai scurtă, ci mai degrabă sugerează că acesta poate fi un indicator al unor probleme de sănătate preexistente.
Din acest motiv, autorii cercetării propun ca durata somnului să fie inclusă ca un parametru de evaluare în cadrul controalelor medicale de rutină, servind astfel ca un instrument util pentru identificarea pacienților cu risc crescut.
Recomandările actuale pentru majoritatea adulților plasează necesarul de somn într-un interval cuprins între șapte și nouă ore pe noapte, subliniind ideea că mai mult nu este întotdeauna mai bine. În contextul actual, atenția asupra calității și cantității somnului devine tot mai importantă, mai ales în perioadele de tranziție sezonieră, cum ar fi după echinocțiu, când organismul intră într-un nou ritm și apar simptome precum oboseala sau somnolența.
Pe lângă aspectele legate de somn, știrile recente din domeniul sănătății și al vieții sociale din România adaugă alte perspective relevante. Se raportează despre peste 11.000 de cazuri noi de Alzheimer înregistrate într-un singur an, subliniind gravitatea problemelor neurodegenerative. De asemenea, calendarul ortodox marchează data de 23 septembrie 2026 ca fiind ziua Zămislirii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, o sărbătoare de importanță majoră pentru comunitățile creștine.
Alte noutăți includ alertele privind virusul West Nile, cu 95 de cazuri confirmate și 5 decese înregistrate, precum și scandalul de la Asia Express care a atins dimensiuni penale, cu amenințări adresate lui Maurice Munteanu. În plan internațional, Nicușor Dan a fost întrebat la CNN dacă Vladimir Putin va ataca NATO, Totodată, presa maghiară a ironizat din nou România, în contextul în care Wizz Air a ales Polonia pentru o nouă destinație.
Viața socială și culturală continuă să ofere subiecte de discuție, de la rețetele culinare simple pentru varza roșie murată, care oferă o garnitură crocantă și aromată, până la explicarea apariției floarei albe pe murături, ca urmare a unor greșeli în prepararea borcanelor pentru iarnă. Economii locale, cum ar fi cheltuielile medii ale unui corporatist din Iași pe masa de prânz, reflectă tendințele de creștere a costurilor. Prețurile la carburanți din miercuri, 23 septembrie, au fost urmărite atent, cu focus pe costul litrului de benzină și motorină.
În sfârșit, istoria și arta rămân în atenția publicului, cu discursuri care au previzuit Primul Război Mondial și evenimente personale remarcabile, precum povestea unei femei de 65 de ani care a avut cinci soți și s-a afișat recent cu partenera sa. Un caz dramatic din Timișoara a atras atenția, un renumit stomatolog fiind găsit împușcat în cap, anchetatorii descoperind detalii noi. La granița cu Polonia, un tren a fost lovit de o dronă rusească, oficialii străini trecând prin zonă în prealabil. Toate aceste elemente, alături de datele despre somn, compun tabloul complex al actualităților din septembrie 2026.
