Cum s-a măsurat calitatea somnului?
Un studiu amplu, care a urmărit circa 100.000 de adulți timp de aproape nouă ani, a relevat o legătură directă între lipsa odihnei și șansele mari de a dezvolta 37 de afecțiuni medicale distincte. Publicat în revista PLOS Medicine, cercetarea demonstrează că nu doar durata totală a somnului contează, ci și modul în care se distribuie fazele lui. Starea de bine pe termen lung depinde semnificativ de această structură internă.
Știri de ultimă oră
Tratamentul oral care vindecă rapid hepatita
Ceaiul care protejează inima și cel pe care trebuie să-l eviți
Christina Applegate, diagnostic greșit de scleroză multiplă: „Nu m-am făcut bine
Sucul de merișoare ajută la prevenirea cariilor dentare conform cercetărilor recenteAnaliza s-a bazat pe datele a 95.559 de participanți din baza UK Biobank.
Aceștia au purtat dispozitive de tip accelerometru la încheietura mâinii timp de șapte zile consecutive.
Folosind algoritmi avansați de inteligență artificială, cercetătorii au reușit să monitorizeze cu precizie durata totală a repausului, faza REM, somnul profund, cel superficial și gradul de fragmentare a nopții.
Aceste variabile au fost corelate cu istoricul clinic al fiecărui subiect.
Rezultatele au arătat o conexiune neliniară clară între timpul dedicat somnului și sănătate.
Intervalul optim pentru a minimiza riscul de boală se situează între 6 și 8 ore pe noapte. Cei care dormeau mai puțin de cinci ore au avut o susceptibilitate ridicată, cu probabilități crescute pentru toate cele 37 de afecțiuni menționate.
Structura somnului s-a dovedit a fi la fel de vitală pentru prevenție.
Care este intervalul optim?
O prezență mai mare a fazei REM s-a asociat cu o incidență redusă a 83 de condiții patologice.
Ca exemplu concret, pentru fiecare 47,6 minute suplimentare petrecute în somnul REM, riscul de insuficiență cardiacă scade cu 26%, probabilitatea de a dezvolta demență se reduce cu 46%, iar șansele de a contracta boala Parkinson scad cu 80%.
În același timp, faza de somn profund a acționat ca un scut protector împotriva diabetului de tip 2 și a episoadelor de depresie majoră. Neregularitatea ritmului de odihnă, în schimb, a amplificat predispoziția la stări de anxietate.
Deși autoevaluările clasice ale calității somnului pot conține erori, integrarea tehnologiei portabile a permis o evaluare obiectivă și precisă a ciclurilor de regenerare. Deși studiul este de tip longitudinal observacional – ceea ce nu garantează o relație directă de cauză și efect – inițiatorii cercetării insistă asupra importanței meninerii unui program constant de somn de 6-8 ore.
Această practică este considerată o strategie fundamentală de prevenție pentru populația adultă, garantând o repartizare ideală a etapelor somnului și întărend apărarea corpului contra unei game largi de afecțiuni cronice, conform sursei Scitechdaily.
În plus, vă sugerăm să explorați și alte articole relevante: Nucile de fistic s-ar putea dovedi a fi un partener natural în obținerea unei odihne liniștite, susține o investigație recentă. Dispozitivele electronice ne pot consuma timpul dedicat socializării, repausului și activităților fizice. Ce se desprinde din analiza a 121 de studii? Adăugarea a două ore la programul de somn ne poate ajuta să compensăm efectele negative ale unei nopți nesatisfăcătoare.
Consumul de cafea poate destabiliza odihna noastră nocturnă, chiar dacă nu ne menține conștienți. Iată mecanismul implicat. Materialul Dormi mai puțin de 5 ore pe noapte?
Un studiu susține că ai un risc crescut de a dezvolta zeci de boli a fost publicat inițial în ediția online a revistei Descopera.
