Trastornamente alimentare la adolescenți: sărăcia crește riscul

Sărăcia familială crește riscul tulburărilor alimentare?

O cercetare recentă arată că adolescenții din familii cu venituri mici sunt mult mai expuși riscului de a dezvolta tulburări ale alimentației.

Știri de ultimă oră

Webinar despre diagnosticarea alergiilor în practica clinicăSemaglutida ar putea reduce cu 40% crizele de astm și exacerbările BPOCHemoglobina ușor crescută: mai sigură decât ne-am imaginatDiabetul de tip 2 poate fi remis fără medicamente – ce trebuie să știi

Studiul, care a analizat tineri cu vârste între 13 și 18 ani din diverse straturi sociale, a evidențiat o corelație clară: sărăcia familială și nivelul scăzut de educație al părinților cresc vulnerabilitatea față de aceste afecțiuni.

Analizând datele din școli, cercetătorii au observat rate mai mari de tulburări alimentare printre elevi ale căror familii aveau venituri sub media națională sau părinți cu studii primare. Stresul financiar, accesul limitat la hrană nutritivă și lipsa conștientizării sunt factori cheie. De asemenea, specialiștii sugerează că programele de screening în școli ar putea identifica mai devreme elevii aflați în pericol.

Datele relevă că tinerii din familii cu venituri de sub jumătate din media națională sunt de 1,5 ori mai predispuși să raporteze episoade de mâncare compulsivă sau regimuri restrictive. La cei ale căror părinți au absolvit doar școala primară, riscul de a dezvolta o tulburare este cu 30% mai mare comparativ cu colegii din familii cu nivel educațional superior.

Cum afectează sărăcia sănătatea alimentară a adolescenților?

Experții atribuie această disparitate presiunii financiare cronice și educației insuficiente despre nutriție.

Clinicienii subliniază că semnele timpurii, precum dietele extreme sau numărarea obsesivă a caloriilor, apar adesea în mediul școlar, unde presiunea socială amplifică impactul dificultăților economice. Fără o intervenție la timp, aceste comportamente pot evolua în tulburări clinice, afectând sănătatea fizică și performanțele academice.

Studiul avertizează că creșterea ratelor ar putea suprasolicita sistemul de sănătate și să adâncească inegalitățile educaționale. Autorii cer implementarea unor programe școlare țintite și a inițiativelor de sprijin financiar pentru a contracara această amenințare în creștere.

Statusul socio-economic a fost măsurat prin venitul familial sub media națională și nivelul educațional al părinților, limitat la terminarea școlii secundare. Aceste criterii au permis o comparație obiectivă a veniturilor și educației în interiorul eșantionului. Investigația a acoperit adolescenții între 13 și 18 ani, perioada critică pentru dezvoltarea tulburărilor alimentare. Deși datele provin dintr-un cohort britanic, legătura dintre sărăcie și tulburările de alimentație pare universală, sugerând că modele similare pot exista și în alte țări. Cercetări viitoare în contexte diverse vor confirma amploarea acestei asocieri.