De ce obosim mai repede și mergem mai încet odată cu vârsta?

De ce pașii devin mai înceți și mai obositori odată cu vârsta?

Îmbătrânirea schimbă modul în care merge, cu un accent pe siguranță în loc de eficiență. Un studiu explică de ce pașii devin mai lente și mai obositoare și ceea ce poate ajuta la menținerea mobilității și la prevenirea căderilor.

Știri de ultimă oră

Răul de mișcare: o problemă veche de secoleGrăsimile bune pentru creier: ce lipide recomandă specialiștii pentru memorie și concentrareCum să încetinești îmbătrânirea și să previi fragilitatea?Viteza de recuperare după gripă sau răceală

Pe măsură ce îmbătrânim, schimbările apar în modul în care ne mişcăm şi în modul în care organismul îşi gestionează energia şi echilibrul. Un nou studiu din Australia arată că îmbătrânirea schimbă modul în care organismul gestionează mersul. Cercetările arată că organismul adoptă treptat o strategie mai prudentă în care siguranţa are prioritate faţă de eficienţă.

Această adaptare contribuie la menținerea stabilității, dar reduce viteza și crește consumul de energie.

De ce ne mișcăm mai încet pe măsură ce îmbătrânim studiul, realizat de cercetători de la Universitatea din Flandra și de la Universitatea din Canberra, am analizat datele privind circulația a 107 adulți cu vârste cuprinse între 26 și 86 de ani. Rezultatele arată modificări semnificative în funcționarea gleznei și mușchilor implicați în mers. Concluzia principală indică o modificare a unui model de mers orientat spre siguranță în care organismul acordă prioritate stabilității în detrimentul eficienței. Rolul gleznei în echilibru și propulsie Glezna joacă un rol esențial atât în menținerea echilibrului, cât și în generarea forței de înaintare.

Cu vârsta, acest mecanism suferă modificări semnificative.

Pe măsură ce îmbătrânim, corpul începe să favorizeze stabilitatea în detrimentul eficienţei.

Acest lucru ajută la menținerea poziției verticale, dar face mersul să ia mai mult efort, explicat Dr. Cody Lindsay, cercetător la Flanders Careing Futures Institute, în conformitate cu Science Direct.

Cum putem preveni căderile odată cu înaintarea în vârstă?

Muşchii mai rigide şi paşi mai mici Cercetătorii au observat că persoanele în vârstă activează simultan muşchii opusi ai gleznei, fenomen numit cocontractant. Acest proces sporeşte rigiditatea articulaţiilor şi îmbunătăţeşte stabilitatea atunci când contactul cu solul. Cu toate acestea, această adaptare are efecte secundare.

Muschii produc mai putina forta de propulsie, pasii devin mai scurti si viteza miscarii scade. Întepenirea articulaţiilor face mersul mai sigur, dar în acelaşi timp muşchii muncesc mai mult fără să producă aceeaşi mişcare înainte, a spus dr.

Oboseala crescută și riscul mai mare de a cădea asistent universitar Maarten Immink a explicat că aceste modificări reflectă o ajustare generală a sistemului nervos. „Sistemul nervos ia o abordare orientată spre siguranţă, compensând modificările legate de vârstă prin prioritizarea stabilităţii în faţa performanţei,” a explicat Maarten Immink. El a adăugat că aceste ajustări pot creşte oboseala şi pot îngreuna călătoria pe distanţe mai lungi. În plus, capacitatea de recuperare după alunecare sau declanșare scade, ceea ce contribuie la riscul de cădere.

Cum ne menţinem mobilitatea pe măsură ce creştem cercetătorii în vârstă susţinem că programele de exerciţii nu ar trebui să se concentreze numai pe forţa musculară.

Acestea trebuie să includă, de asemenea, formarea pentru echilibru, coordonare și controlul mișcării. Pentru persoanele în vârstă, activitatea fizică regulată joacă un rol important.

Exerciţiile fizice constante, cum ar fi tai chi, întărirea muşchilor picioarelor şi activităţile care necesită coordonare pot aduce beneficii semnificative, a declarat dr. Lindsay. Studiul arată că mersul pe jos se schimbă odată cu vârsta printr-o adaptare naturală orientată spre siguranță.

Această schimbare ajută la prevenirea instabilității, dar reduce eficiența și sporește efortul de mișcare. Cercetătorii consideră că înţelegerea acestor mecanisme poate îmbunătăţi programele de prevenire a declinului şi poate sprijini menţinerea independenţei la bătrâneţe.