De ce se îngălbenesc dinții deși îi speli corect zilnic

Unde se adună placa bacteriană în ciuda unei igiene impecabile?

De ce nu devin dinții albi deși respectăm riguros rutina de curățare

Știri de ultimă oră

Lumina din cameră care afectează sănătatea: avertismentul medicilorRomânia lansează un proiect pentru pacienții tratați în străinătate: analize, imagini și bilete de externare,Semnul neobișnuit care anunță demența înaintea problemelor de memorieCum să măsori corect glicemia acasă: 5 greșeli frecvente pe care trebuie să le eviți

Multe persoane se confruntă cu o nedumerire persistentă: de ce nuanța danturii pare să se închidă spre tonuri galbene, chiar dacă periajul este efectuat metodic de două ori pe zi? Sorina Stroe, asistent universitar doctor în medicină dentară, clarifică mecanismele care stau la baza acestei transformări cromatice și subliniază diferența fundamentală dintre menținerea unei igiene impecabile și procesul de albire a smalțului.

Articolul, redactat de Alexandra Necșoiu și publicat la data de 26 septembrie 2026, orele 13:00, explorează aceste aspecte tehnice ale sănătății orale.

Este crucial să înțelegem că tonul natural al unei danturi sănătoase nu corespunde întotdeauna standardului de alb strălucitor promovat în campaniile publicitare pentru pastele de dinți. O colorație ușor gălbuie nu semnifică automat o deficiență în rutină de curățare.

Diversi factori contribuie la aspectul final al dinților, inclusiv pigmentarea naturală a dentinei, degradarea progresivă a stratului de smalț odată cu avansarea în vârstă, consumul regulat de cafea, ceai sau vin, obiceiul de a fuma, precum și acumularea plăcii bacteriene și a tartrului.

Recepționez frecvent în cabinetul meu întrebarea: «În ciuda faptului că îmi periez dinții de două ori pe zi, de ce par totuși gălbui?», povestește dr. Sorina Stroe. Stratul exterior, cunoscut ca smalț, nu este o barieră opacă, ci prezintă o transparență parțială. Sub acest strat se află dentina, țesutul interior care posedă intrinsec o nuanță gălbuie.

Gradul de vizibilitate a acestei culori este direct proporțional cu grosimea și transparența smalțului; cu cât stratul protector este mai subțire sau mai diapraz, cu atât pigmentul din dentină devine mai evident.

Astfel, o tentă crem sau o ușoară umbă galbenă poate reprezenta o variantă fiziologică normală, fără ca acest lucru să indice prezența murdăriei sau o neglijare a periajului.

Modificările estetice sunt inevitabile pe măsură ce îmbătrânim. Uzura mecanică și chimică a smalțului duce la subțierea sa, amplificând vizibilitatea dentinei galbene.

De-a lungul anilor, suprafața dentară este supusă constant atacurilor de pigmenți proveniți din alimentație și băuturi, ceea ce favorizează formarea de pete superficiale.

Băuturile precum cafeaua, ceaiul, vinul roșu, dar și fumul de țigară, sunt principalii responsabili pentru colorările extrinseci, adică petele care se depun la nivelul suprafeței dintelui, explică specialistul.

Este esențial să distingem între aceste alterări de suprafață și culoarea de bază a structurii dentare.

Sunt modificările estetice inevitabile odată cu înaintarea în vârstă?

Nu fiecare nuanță gălbuie impune o procedură de albire; uneori, ne confruntăm cu particularități anatomice naturale, amplificate în timp de eroziunea smalțului și de factorii externi.

Chiar și în condițiile unei igiene orale impecabile, placa bacteriană tinde să se adună în anumite zone critice. Prin procesul de mineralizare, aceasta se transformă în tartru, o depunere rigidă care se instalează frecvent la limita dintre dinte și gingie. Tartrul poate prezenta o gamă de culori care variază de la albicios la nuanțe de galben sau maro. Curățarea tartrului nu poate fi realizată eficient exclusiv prin periajul domestic, subliniază dr.

Stroe. Există situații în care pacientul respectă strict programul de igienă de două ori pe zi, însă constată persistența unor depuneri care nu se elimină singure. În aceste circumstanțe, intervenția unei igienizări profesionale, conform indicațiilor medicului dentist, devine necesară.

Deși periajul zilnic rămâne pilonul fundamental al sănătății orale, acesta nu acoperă integral toate necesitățile de menținere a curățeniei dentare.

Trebuie făcută o distincție clară între periajul corect și albirea dentară. Rolul primar al periajului este eliminarea plăcii bacteriene și a reziduurilor alimentare, contribuind astfel la prevenirea cariei și a afecțiunilor gingivale.

Procedura nu are ca scop schimbarea culorii intrinseci a dintelui.

Sorina Stroe. Este posibil să avem o dantură extrem de îngrijită și sănătoasă, dar să nu posede acel alb intens pe care îl vedem în fotografii promotionale. Intensitatea albului nu servește ca marker al sănătății dentare.

Înainte de a ne dori o anumită nuanță, este imperativ să identificăm culoarea naturală a danturii noastre și să evaluăm dacă există o problemă reală care necesită o intervenție terapeutică.

O greșeală comună este recurgerea la produse cu grad ridicat de abrazivitate sau la o presiune excesivă asupra periuței, în încercarea de a forța albirea. Această strategie adesea generează efecte contrare intenției. Un periaj agresiv nu echivalează cu un periaj mai eficient, avertizează expertul.

Din contră, efortul excesiv poate accelera uzura structurilor dentare și poate determina retragerea gingiilor, compromițând estetica și funcția pe termen lung.