Se manifestă deja în primele etape ale dezvoltării umane?
Acțiunea de a citi nu se limitează la o formă de odihnă sau evadare. Analiza efectuată de echipa de la Universitatea Cambridge evidențiază faptul că lectura de plăcere este strâns legată de multiple avantaje pentru echilibrul psihic și pentru funcționarea optimă a creierului.
Știri de ultimă oră
Deficitul de vitamina D: un factor ascuns în complicațiile sarcinii
O nouă analiză de urină ar putea schimba radical tratamentul bolilor de rinichi la diabetici
De ce placebo-urile clasice nu funcționează în studiile cu psihodelice
Studiu revoluționar: Cum evoluează cancerul de vezică și de ce contează pentru tratamentPrintre aceste efecte pozitive se numără atenuarea tensiunii nervoase, diminuirea senzației de izolare socială, precum și o probabilitate mai redusă de apariție a degradării cognitive și a sindromului demențial.
Impactul favorabil al acestei activități se manifestă încă din primele etape ale dezvoltării umane. Un studiu amplu, care a inclus în eșantion peste 10.000 de tineri, a demonstrat că copiii care au adoptat obiceiul de a citi pentru distracție la vârste fragede au obținut scoruri superioare în ceea ce privește capacitatea de concentrare, retenția informațiilor și funcțiile executive, inclusiv abilitatea de a rezolva probleme complexe.
Mai mult, prezența în rutina zilnică a lecturii a corelat cu rezultate academice îmbunătățite, o incidență mai mică a tulburărilor de sănătate mintală și adoptarea unor comportamente mai benefice, cum ar fi un somn mai odihnitor și o reducere a timpului petrecut în fața dispozitelor electronice.
Experții în domeniu atrag atenția că nu este imperativ ca micuții să se orienteze imediat către literatură clasică.
Comixurile și romanele grafice constituie o introducere excelentă în lumea cărților, iar selectarea temelor care stârnesc deja interesul copiilor poate alimenta dorința lor de a continua cititul.
Avantajele oferite de lectura se extind și pe parcursul vieții adulte. Informațiile procesate de cercetători pun în evidență o asociere între actul de a citi și o scădere a nivelului de stres și a singurătății, alături de o îmbunătățire a stării de bine generale și o creștere a empatiei.
Activitățile care solicită efort cognitiv, cu accent pe lectura propriu-zisă, au fost corelate cu o probabilitate mai scăzută de instalare a demenței și cu o încetinire a procesului de deteriorare a funcțiilor mentale.
Activitățile care solicită efort cognitiv, cu accent pe lectura propriu-zisă
În acest sens, o investigație desfășurată pe un grup de aproape 5.500 de indivizi, toți cu vârsta de minimum 55 de ani, a constatat că cei implicați în activități intelectuale, inclusiv lectura, au prezentat un risc considerabil mai mic de a dezvolta deficiențe cognitive în orizontul următorilor cinci ani.
O altă lucrare științifică a stabilit că practicarea cititului, fie că se referă la volume, periodice sau ziare, este asociată cu o reducere de 33% a riscului de a contracta boala Alzheimer. Totuși, acești indicatori nu confirmă automat că lectura, luată izolat, este un mecanism preventiv absolut împotriva afecțiunii.
Perspectiva temporală a acestor beneficii este susținută de datele menționate de The Queen’s Reading Room.
Acestea indică faptul că doar cinci minute dedicate zilnic lecturii de ficțiune pot genera o scădere a stresului de până la 20%, concomitent cu îmbunătățiri observabile în capacitatea de concentrare și în abilitatea de a rezolva situații problematice.
În plus, participarea la cluburi de lectură aduce în plus valențe sociale, facilitând interacțiunea interpersonală și sentimentul de apartenență la o comunitate.
Pentru persoanele în vârstă, în special pentru cele cu mobilitate limitată, astfel de grupuri de discuție pot reprezenta o metodă accesibilă de a-și menține legăturile sociale și de a contracara tendința spre izolare.
În contextul actual al sănătății mentale, discuțiile despre prevenirea bolilor neurodegenerative rămân actuale, așa cum arată și scandalul „monstru” recent petrecut într-un spital, subliniind necesitatea unei atenții sporite asupra calității îngrijirii și a prevenției.