Cum au fost studiați șoarecii?
Ce se întâmplă în creierul tău după ce renunți la alcool? Un studiu recent sugerează o legătură între modificările cerebrale și riscul de recădere. Este important de știut că renunțarea la alcool poate schimba activitatea creierului, conform cercetărilor efectuate pe șoareci. O zonă specifică a creierului, cunoscută sub numele de BNST, a prezentat o activitate semnificativ mai mare la șoarecii care au manifestat un consum compulsiv de alcool. Aceste modificări au fost observate înainte ca șoarecii să revină la consumul de alcool, ceea ce ar putea fi legat de riscul de recădere. Deși rezultatele nu au fost confirmate la oameni, cercetătorii sunt interesați să afle dacă aceeași zonă a creierului poate indica riscul de recidivă. Studiul arată că perioada de abstinență poate determina modificări cerebrale care apar înainte de consumul compulsiv.
Știri de ultimă oră
Decesele legate de alcool cresc, chiar dacă rata generală de cancer scade
Vezică micro creată în laborator ajută la înțelegerea infecțiilor urinare recidivante
De ce astmul devine mai grav la femei după pubertate
APAN încheie EduSMart, dar sprijinul pentru scleroza multiplă continuăRenunțarea la alcool este un pas esențial pentru sănătate, dar cercetările sugerează că abstinența poate aduce și schimbări în creier care influențează comportamentul. Un nou studiu publicat în Psihiatria Moleculară a identificat o posibilă legătură între abstinență, activitatea unei regiuni cerebrale și consumul compulsiv de alcool. Deși rezultatele nu pot fi aplicate direct la oameni, ele oferă o nouă direcție pentru studiul dependenței de alcool.
Cum au fost studiați șoarecii? Cercetătorii au oferit unor șoareci acces liber la alcool pentru o perioadă îndelungată, după care au fost supuși unei perioade de abstinență. După această perioadă, șoarecii au avut din nou acces la alcool. Unii dintre ei au început să consume alcool chiar și atunci când acesta avea un gust extrem de amar. Pentru a evalua acest comportament, cercetătorii au adăugat chinină în alcool, o substanță care face băutura amară și, în mod normal, reduce consumul. Cu toate acestea, un grup de șoareci a continuat să bea, ceea ce sugerează o pierdere a controlului. Acest fenomen este denumit consum de alcool rezistent la aversiune. Cu alte cuvinte, animalele au continuat să consume alcool chiar și în condiții neplăcute.
Șoarecii care au trecut prin perioada de abstinență au consumat mai mult alcool amar decât cei care nu au avut această experiență.
Zona BNST, de interes pentru cercetători, face parte din circuitele cerebrale
Aceasta ridică o întrebare importantă: ce schimbări ale creierului au loc în timpul perioadei de abstinență?
Zona BNST, de interes pentru cercetători, face parte din circuitele cerebrale implicate în stres, anxietate și comportamente asociate dependenței. La șoarecii care au trecut prin abstinență și au arătat consum compulsiv, activitatea BNST a fost de peste două ori mai mare decât la șoarecii care nu au avut abstinență. Un aspect fascinant al studiului a fost observarea activității crescute în această zonă înainte ca șoarecii să primească din nou alcool. Deși în recipient era doar apă, șoarecii au încercat să bea, iar această activitate a fost corelată cu activitatea BNST. Aceasta sugerează că modificările din BNST pot apărea înainte ca comportamentul compulsiv să se manifeste, nu doar ca o reacție la acesta.
Ar putea aceste descoperiri să ajute la identificarea riscului de recădere? Cercetătorii cred că rezultatele ar putea deschide noi căi pentru identificarea persoanelor cu un risc mai mare de recădere. Ideea este că activitatea anumitor regiuni ale creierului ar putea oferi informații despre vulnerabilitatea unei persoane după o perioadă de abstinență. Totuși, este important de menționat că studiul a fost realizat pe șoareci și nu există dovezi suficiente pentru a afirma că activitatea BNST poate prezice recidiva la oameni. Dependența de alcool este o problemă medicală complexă, fără un mecanism cerebral care să explice toate cazurile. Deși perioada de abstinență poate aduce beneficii semnificative pentru sănătate, unii oameni rămân vulnerabili la recădere, iar oamenii de știință continuă să investigheze motivele din spatele acestei vulnerabilități.
